Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Miercuri, 26 Iunie 2013 11:57

# Istorii argeșene branduite, în serial. Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre ultimii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”. În ediția din această săptămână, vom prezenta localitățile care figurează la litera A.

Rezervație de 3600 mp cu fosile din Era Terțiară

Denumirea Albeștii de Argeș vine de la numele căpitanului Albu din oastea lui Basarab I și care a fost răsplătit de domnitor, în urma bătăliei de la Posada contra lui Carol Robert de Anjou, din 1330, cu o  moșie pe care s-a constituit ulterior așezarea. O altă legendă spune că numele vine de la albeața oaselor ostașilor care au „albit” pământul locului. Iar o a treia explicație ar proveni de la portul tradițional ardelenesc al unor locuitori proveniți din Poiana Sibiului. Bărbații purtau cămăși albe, simple, ce aveau cusături cruciforme pe față și pe spate. Ca nume cunoscute provenite din localitate ar fi: Gheorghe Ciuculescu, fost profesor, dirijor și fondator al coralei „Orfeu” din Curtea de Argeș, compozitor şi salvamontist și Maria Moisil, figură reprezentativă a învățământului și culturii argeșene.
Albeștii de Muscel a devenit cunoscută pentru calcarul său foarte rezistent din care sunt făcute majoritatea crucilor și bisericilor vechi. Reprezintă o insulă de depozite eocene şi găzduiește „Cariera Mare”, decretată monument al naturii de către o comisie de specialitate. Rezervația ocupă 3600 mp. Rocile conțin numuliți mari - fosile de animale, caracteristice primei jumătăți a erei terțiare, ale căror cochilii au format calcare. Ca personalități ale locului amintim pe Ion Comănescu (important arhivist român), Iustin Moisescu, mare teolog și fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

La Albota există un Castru Roman

Comuna Albota datează din 1497, localitate care adăpostește Castrul Roman Albota, considerat un monument arheologic de mare importanță. Foarte puțini știu astăzi de existența și amplasamentul lui, în aproierea Stațiunii de cercetări Albota. Printre personalităţile locului  trebuie amintită Sanda Movilă, pseudonimul literar al Mariei Aderca, poetă și prozatoare.
Aninoasa este amintită prima dată la anul 1437. Numele provine de la denumirea de anin/anină care definește o pădure tânără care crește din nou după ce a fost tăiată. Ocupația tradițională a locului ar fi pomicultura, însă locul este cunoscut ca un centru important de extracție la suprafață a cărbunelui din bazinul carbonifer al Muscelului.  Mănăstirile Aninoasa și Slănic constituie două dintre simbolurile locului. Ca personalități ale loculi ar fi: Constantin Dejan, preot, cărturar și sociolog, care a contribuit la realizarea Muzeului Satului din București și Ioan Rămureanu, pseudonimul lui Ion Pulpea, important istoric al bisericii.
Localitatea Aref datează din 1542-1543, iar pe teritoriul acesteia se găsește Cetatea Poienari, bastion important în lupta pentru apărara independenței. Cetatea a fost folosită ca loc de refugiu pentru domnitori, închisoare pentru dușmani și loc de adăpostire a vistieriei statului.  De asemenea, un alt obiectiv este Barajul Vidraru, a cărui istorie a fost scrisă cu sânge - la propriu - din perioada comunistă. De asemenea, aici a fost semnalată prezența unui izvor de apă de pucioasă, în care predomină magnezia carbonică, aşa cum se scria la 1872 de către D. Frunzescu.   Printre personalitățile acestei comune se numără: Elena Bădescu, scriitoare și învățătoare remarcabilă, Gheorghe Bădescu, numit de Octavian Goga învățător la Ciucea, unde a coordonat construirea unui modern local de școală. Preotul Pârvu, sculptor, realizatorul unor sfeșnice împărătești amplu decorate care se păstrează fragmentar în Muzeul parohial, este o altă personalitate a locului. Tot de aici provine și George Stephănescu, compozitor și pedagog, inițiatorul spectacolelor de opreă în limba română, considerat „părintele operei și operetei românești”. Ion Stănciulescu este un alt fiu al comunei Aref , preot cărturar, organizatorul Muzeului Parohial Aref. Ana Luca