Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Luni, 08 Iulie 2013 12:50

# Istorii argeșene branduite, în serial. Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre ultimii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

Stațiune balneară contra reumatismului și TBC-ului, în comună

Comuna Bârla este atestată documentar din anul 1525 și este una dintre localitățile cu cele mai interesante derivații de nume pentru sate. Astfel, aflăm că satul Cicocești vine de la derivarea cuvântului “cioacă”, ce poate însemna ori o vacă fără un corn, ori o unealtă veche, stăncuță ori arac. Denumirea satului Mozăceni provine de la cuvântul “mozac”, adică un om taciturn, posac. Prin urmare, aici ar trebui să fie satul cu oameni posaci. La Șelăreasa ar trebui să întâlnim o activitate înfloritoare cu fabricarea șeilor de cal, însă mai avem și Zuvelcați, adică satul unde bărbații sunt dominate de femei. Zuvelcați provine de la bărbații care poartă zuvelcă, îmbrobodiți sau conduși de femei. Nu mica ne-a fost mirarea să aflăm că în localitate există vestigiile a două castre romane, Urluieni și “Brazda lui Novac”. Însă, curiozitatea vine abia acum. Știați că această comună era cunoscută pentru ministațiunea balneară Băile Bădești, unde s-ar putea trata  și mai mulți dintre aceia cu afecțiuni reumatice, afecțiuni post reumatice, afecțiuni neurologice periferice, psoriazis, TBC genital stabilizat, etc? Ca personalități legate de această localitate ar fi poetul Alexandru Gregorian, profesorul de istorie Constantin Urluianu și eroul martir al Revoluției din 1989, Valeriu Miu.
Comuna Beleți-Negrești este atestată documentar din anul 1526, însă există dovezi că a existat o comunitate anterioară acestui an, dat fiind tezaurul de monede geto-dacice de tip Filip al II-lea descoperite în zonă, precum și tumuli din Epoca Bronzului timpuriu de pe teritoriul satului Negrești.

Casă de “țepuit” dușmani înființată de Vlad Țepeș

Satul Beleți însă ne spune că pe vremuri, aici, Vlad Țepeș ar fi construit o casă pentru judecarea boierilor vicleni, inamici ai domnitorului. Se pare că aici ar fi avut loc acele înfiorătoare trageri în țeapă ale celor care au făcut rău țării. Iar satul Zgripcești indică prezența, pe vremuri, a unui sat de lăutari vioriști, dat fiind faptul că denumirea provine de la apelativul “zgripcă”, însemnând vioară, dar cu sens depreciativ. Ca personalități care și-au legat numele de această localitate ar fi egumenul Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung,  preotul Gheorghe Lăzărescu, judecătorul și prim-procurorul Aurel Marinescu, învățătorul Ștefan Popescu, cunoscut coordinator al volumului “Anuarul învățământului primar”, folcloristul și coregraful Gheorghe Popescu-Județ, precum și Constantin Codin Rădulescu, învățător și folclorist muscelean, culegător de proză folclorică.
Documentar, comuna Berevoiești își revendică originile în anul 1506, însă un topor din cupru cu gaură, descoperit pe teritoriul acestei localități, în vârful Văii lui Arei, îi trimite geneza locului în Neoliticul târziu.
Satul Oțelu ne spune o poveste despre existenţa unei comori pe teritoriul acestei localități și a unei arme îngropate de către haiduci în zona de constituire a așezării. Aici se află Casa Memorială “Mihai Tican- Rumano”, celebrul scriitor și tot aici se găsește un izvor cu apă minerală.
De numele localității se leagă cele ale antropologului Vasile Caramelea, monografistului Ion-Horea Bucur, preotului  militar, fost prefect și deținut politic în perioada 1858, Nicolea Mănescu, precum și cel al deja cunkscutului scriitor și explorator Mihai Tican-Rumano, amintit anterior.
Comuna Bogați are o istorie documentară începând cu anul 1550. Însă, topoarele din piatră găsite la Glâmbocel arată că zona a apărut undeva prin Neolitic; a mai fost descoperită și o așezare din Epoca Bronzului, pe același loc. Aici se găsește un muzeu al satului înființat de primarul Ștefan Tudor, iar de numele localității se leagă cel al eroinei sanitare în luptele pentru dezrobirea Transilvaniei și al editorului Andrei Udrea.
Ana Luca