Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Luni, 15 Iulie 2013 14:00

# Istorii argeșene branduite, în serial. Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre următorii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

Comuna Boteni l-a dat lumii pe filosoful Petre Țuțea

Comuna Boteni este cunoscută în istorie din anul 1512-1513. Din numele celor patru sate aflăm și care ar fi brandurile pentru care era cunoscută localitatea în trecut și care ar putea să fie reînviate, dacă s-ar dori. De la originea numelui satului balabani, aflăm că aici se creștea o anumită rasă de șoimi, iar de la denumirea satului Boteni (botă – vas de depozitat fructe), aflăm că pomicultura era ocupația de bază a localnicilor. Aici se află Biserica Boteni  a cărei construcție a început în 1875, când era preot Petre Bădescu, nimeni altul decât tatăl filosofului Petre Țuțea. De comuna Boteni își leagă numele sociologul, folcloristul, istoricul și muzeograful Ion Chelcea; poetul țăran și culegător de folclor Ion Mihai Ghinescu, profesor, publicist, prozator și deținut politic Ion Nistor Gogoncea; prozatorul, profesorul Ion Ionescu-Boteni; poeta și membra fondatoare a Uniunii Scriitorilor din România, Veronica Obogeanu și gânditorul român de excepție și promotor al valorilor spirituale creștine, Petre Țuțea.

Haiducul Radu lu’ Anghel s-a născut la Boțești

Boțești a apărut pe harta județului în anul 1561, însă trei topoare din piatră demonstrează că aici a existat populație înainte de atestarea documentară; mai precis, din Neolitic. Satul Greci ne spune că aici a fost o comunitate care își trage originile de la primul locuitor Moncea, zis Grecul, refugiat aici de teama fanarioților. Personalitățile născute aici au fost: eraul martir al revoluției din 1989, Emanoil Ciobanu; medicul pneumoftiziolog, Filip Bărbulescu; inginerul silvicultor care a înființat Stațiunea de Cercetări Silvice de la Mihăiești, Traian Heroiu; medicul stomatolog și membru al academiilor de medicină din Londra, Paris și New York, Valerian Popescu; magistratul, procurorul criminalist al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Benedict Stoenescu; Natalia Stoenescu, medic și autor al volumului „Embriologia umană-normală și patologică”. Însă, satul Moșteni-Greci este mai cunoscut în istorie ca fiind locul de baștină al haiducului Radu lu’Anghel, personaj intrat deja în baladele populare românești.
Comuna Bradu este atestată documentar în 1519, deși uneltele de silex găsite aici îi trimit originile reale în Paleoliticul inferior. Singura personalitate consemnată de către autorul volumului-suport al acestei rubrici, Grigore Constantinescu în “Argeșul monumental”, ar fi doar eroul-martir al revoluției din 1989 Marinel Burcea.

Contemporanul dinozaurilor trăiește la Brăduleț

Localitatea Brăduleț a apărut în Neolitic; lucru semnalat de către  topoarele de piatră găsit aici, însă existent comunei a fost consemnată în docuemnte abia în 1506. Oamenii locului își trag originile din Transilvania; mărturie în acest sens stă denumirea satului Ungureni. Aici se află Muzeul Sătesc Galeș; expoziție permanentă cu caracter istorico-etnografic  realizată prin colaborarea unor intelectuali din sat și Muzeul Golești. Aflată acum într-un con de umbra, Stațiunea Balneoclimaterică Brădet era celebră pentru apele sale minerale recomandate în afecțiunile aparatului locomotor, ale sistemului nervos locomotor, sistemului nervos periferic, ale tubului digestive și glandelor anexe, precum și în tratarea afecțiunilor renale. Tot aici, se află și Valea Vâlsanului, rezervație cu regim special datorată existenței aspretelui, peștelui radioactiv a cărui vechime este echivalentă cu aceea a dinozaurilor; adică 50-60 milioane de ani în urmă. De comuna Brăduleț se leagă numele unei familii de luptători în Rezistența armată  anticomunistă (1948-1958), Gheorghe și Filofteia Tomeci; preoții cărturari Theodor Manda și Victor Popescu.
Material realizat de Ana Luca