Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Miercuri, 24 Iulie 2013 12:44

# Istorii argeșene branduite, în serial. Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre următorii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

La Budeasa se împletea rogojină

Comuna Budeasa a apărut în Paleoliticul inferior; dovadă a acestui lucru sunt uneltele din silex descoperite aici. Pe dealul Văcăreasca există ruinele unei așezări fortificate geto-dacice, de tip Filip al II-lea. Documentele  vorbesc despre existența localității din anul 1526. Semnificația numelui comunei ar fi “soția lui Budea”, însă ar putea proveni și de la cuvântul slav “bud” care înseamnă izvor de apă. De la numele satului Rogojina aflăm care era ocupația de bază a localnicilor comunei:  împletitul rogojinei din papură. Și cu toate acestea, zona era cunoscută pentru existența unui izvor cu apă sulfuroasă și iodizată asemănătoare aceleia din Govora, ce curge în Valea Adâncata. Datorită calităților sale curative, era cunoscut în popor sub numele de izvorul de leac.
În localitate există Conacul Budiștenilor (foto), ridicat în 1595, de către unul dintre căpitanii din oastea lui Mihai Viteazul, însă a suferit modificări din partea armașului Șerban Budișteanu (1762) și a generalului Alexandru Budișteanu (1870). Conacul este menționat inițial în anul 1746, de către Mitropolitul Țării Românești, Neofit, în memorialul său de călătorie. În acest conac  a funcționat un muzeu de arme, chei și lacăte făcute de meșterii din Țarigrad, pipe, narghilele, ornice, tablouri de familie. Aici a fost găzduit, în 1714, regale Carol al II-lea al Suediei.
Aici se mai află și Cula Hagi Tudorache, construcție fortificată, anterioară lui 1762, șI Conacul Tabacovici, fostă brutărie.
În comuna Budeasa s-a născut cunoscutul scriitor Mihail Sorbul, pseudonimul lui Mihail Smolski. Scriitorul chiar a locuit în perioada interbelică la Găleșești, iar aici îi avea frecvent musafiri pe Fanny și Liviu Rebreanu.

Bughea de Sus s-a format acum un 9 ani

Comuna Bughea de Jos este locul în care au fost descoperite câteva tetradrahme geto-dacice de tip Filip al II-lea, însă primele documente despre această localitate apar abia în 1549. Bughea înseamnă ceață, de la fenomenul meteo foarte des întâlnit în zonă. Aici se găsește cunoscutul schit de călugări, initial de călugărițe, Ciocanu. De numele acestei localități se leagă cel al inginerului și profesorului universitar pedolog Nicolae Bucur, precum și al remarcabilului dascăl muscelean, Constantin Enescu-Bughea.
Bughea de Sus a fost ruptă recent, în 2004, din Albeștii de Muscel și nu are decât un singur sat. Aici se află stațiunea balneoclimaterică, situată la 550 m altitudine, renumită pentru calitatea curative a apelor sale. În 1877, cărturarul ardelean August Treboniu Laurian a cumpărat construcția și a restaurant-o. La Bughea de Sus s-au născut numismatul și arheologul Alexandru Bărcăcilă și prozatorul, discipol al lui Liviu Rebreanu, Ion Marin Iovescu.
Comuna Buzoiești își trage originile de pe la anul 1464, atunci când au fost descoperite documente în  care era pomenit numele unuia dintre satele sale: Curteanca. De numele acestei localități se leagă cel al cercetătorului chimist Ion Albulescu, al poetului și deținut politic Ion Florescu, al fostului director al Muzeului Județean Argeș, Radu Stancu, precum și preotul –redactor Calinic Popp-Șerboianu.     Ana Luca