Istorii argeșene branduite, în serial. Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Miercuri, 28 August 2013 11:26

Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre următorii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

Mănăstirea Curtea de Argeș, ridicată pe ruinele uneia ridicate de Vlad Dracul

Despre municipiul Curtea de Argeș deja s–au spus, s-au scris și se știu romane fluviu. Cu toate acestea, nu încetează să suscite un interes continuu. Acesta apare atestat prima dată în Diploma maghiară din 17 octombrie 1336, dată de regele Carol Robert d’Anjou, vicecancelarul Thatomer, în care se menționează întâlnirea acestora,  „sub castra Argyas”, în cursul campaniei din 1330. Arhitectul Grigore Ionescu scria depre Curtea de Argeș că este singurul oraș care și-a păstrat cel mai bine specificul românesc și face referire la cele trei monumente de arhitectură  cele mai valoroase în acest sens: Sân Nicoară, Biserica Domnească și ctitoria lui Neagoe Basarab din complexul fostei mănăstiri a Argeșului.
Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș  a fost ctitorită între anii 1512-1517, de către Neagoe Basarab, domnul Țării Românești și soția sa, Despina Doamna, pe locul unui edificiu ecleziastic ridicat de voievodul Vlad Dracul. Monumentul a fost denumit de către Titu Maiorescu:  „Doină în piatră a plaiurilor românești”. Alături de aceasta, Biserica Domnească, Ruinele Bisericii Sân Nicoară, Biserica, Botușari, Bierica Drujești, Biserica Capu Dealului, Biserica Flămânzești, Biserica Noapteș, Biserica Olari, Biserica Sf. Gheorghe, Biserica Sf. Îngeri, Biserica Drăganu, Biserica Palanga și Biserica Podu Broșteni  reprezintă o moștenire arhitectonică, istorică, religioasă și culturală de necontestat a municipiului.  Palatul Episcopal  a fost ridicat ceva mai târziu, între anii 1886-1890, după proiectul arhitectului francez Lecomte du Nouy, pe amplasamentul fostelor case domnești.
Gara orașului sau Gara Regală este un alt exemplu de arhitectură inedită, de data aceasta, fiind realizată de către cunoscutul inginer constructor de poduri și șosele Elie Radu. Muzeul Municipal Curtea de Argeș, Casa Dumitru Norocea, Casa Goangă, Casa Călinescu, Casa Deleanu, Casa Cioculescu, Fântâna Meșterului Manole, Parcul Mănăstirii, Parcul Curtea Domnească, Parcul Sân Nicoară, Parcul „Fântâna lui Manole”, Parcul Tineretului sunt alte edificii care vorbesc despre o perioadă de glorie a municipiului. Parcurile sunt niște rezervații naturale, ale căror plante, în mare parte, sunt specii rare și vechi de  la sfârșitul secolului al XiX-lea.

Părintele Faringosept-ului s-a născut la Curtea de Argeș

De numele acestui municipiu se leagă și numele multor personalități. Unele dintre acestea încă mai există, grație caselor în care s-au născut și au trăit, iar astăzi s-au transformat case memoriale.
Este și cazul itoricului învățământului românesc Nicolae Brânzeu, astronomului și topografului Constantin Căpităneanu, profesorului și dirijorului Mihai Chiriță; Florin Gagiu, inventatorului a peste 30 de medicamente,  printre care și Faringosept, gravorul și modelatorul de monede (a creat peste 76 de monede și machetele a 39 decorații), criticul literar și eseistul Th.Al. Ionescu, artistul plastic Emil Milian Ivănescu, artistul plastic Vasile Ivănescu, medicul și monografistul Valerian Marinescu, folcloristul Valerian Mateescu, profesorulnde muzică și dirijorul Corului radiodifuziunii Române Grigore Mircescu, profeorul de istorie Tudose Dracu Moldovanul, pictorul Dumitru Norocea, medicul stomatolog Nicolae Paul Orleanu, preotul cărturar Ioan Petculescu, fostul ministru al Justiției Constantin Stătescu, promotorul psihologiei aplicative și cel care a înființat Institutul  de psihologie Experimentală Comparată din România Florian Goangă Ștefănescu, istorucl Gheorghe Țuțui și scriitorul Demetru Dem. Demetrescu cunoscut sub pseudonimul Urmuz. Ana Luca