Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Luni, 02 Septembrie 2013 12:26

# Istorii argeșene branduite, în serial. Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre următorii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

Localnicii din Voroveni sunt amatori... de vorbă multă

Comuna Davidești a apărut în jurul anului 1513, în documente, dar niște tumuli din perioada geto-dacică, decoperiți la Conțești, cât și prin drahma din sec III-II î.Hr., cât și tezaurul monetar compus din monede turcești, raguzane și austriece plasează itoria acestei localități cu mult mai departe în istorie. Depre caracterul locuitorilor de aici ne vorbește una dintre denumirile de sat, și anume, Voroveni. Acesta ar proveni de la cuvântul „voroavă” care îneamnă “vorbă”. Prin urmare, aici avem de-a face cu niște “oameni ai locului cărora le place mult să discute”. La Davidești, găsim Conacul Periețeanu, o construcție emblematică a localității, de tip fortificat și realizată pe două niveluri, care conține în structura sa elemente de arhitectură populară zonală tradițională. Personalitățile care își leagă numele de această comună sunt: medicul ftiziolog, specializat la Paris, Constantin Băcanu; învățătorul Gheorghe Băcanu, autor al mai multor articole pe teme pedagogice; juristul, procurorul militar și fost președinte de curte marțială Petre Băcanu; preotul Sebastian Băcanu; învățătorul și fost combatant în luptele de la Stalingrad, Traian Băcanu; doctorul în științe economice și autorul monografiei comunei Davidești, Sebastian Voicescu; medicul veterinar și profesorul universitar Sebastian S. Voicescu, autor al lucrării legate de urolitiaza la rumegătoare și carnivore.

Peștera Dâmbovicioara este modelată în calcare jurasice

Comuna Dâmbovicioara este așezată într-o zonă de munte, turistică. Atestată documentar din anul 1579, localitatea de față își revendică trecutul la mijlocul secolului al III-lea, prin descoperirea unei așezări romane la est de Oratia.
Localitatea adăpostește Cetatea Oratia, datată în jurul anilor 1200-1220; atribuită cavalerilor teutoni care au construit această fortăreață medieval. Cetatea constituia un punct vamal pentru negustorii din Transilvania și Țara Românească, dar și un spațiu de rezistență al voievozilor în lupta antiotomană. În prezent, din aceasta au mai rămas doar niște ruine de 2-3 m grosime.
În Dragoslavele se află una dintre cele mai cunoscute mănăstiri, Ciocanu. Un pod din piatră construit de către domnitorul Constantin Brâncoveanu din blocuri de piatră a dat numele localității Podu Dâmboviței; monument epigraphic care datează din anul 1711. Tot aici se mai află și Complexul Cultural “Paul Everac”; reședința de vară a dramaturgului roman contemporan și statuile amplasate în aer liber reprezentând autori români cunoscuți, dar și țărani de ambe sexe în port popular, cât și cariatide. În zonă există o rezervație naturală, Masivul Piatra Craiului, care adăpostește un relict terțiar,  specie de plantă sau animal care a supraviețuit din epocile geologice: garofița Pietrei, precum și alte plante ocrotite: argințica, bujorul de munte, bulbucii de munte, drobușorul, floarea de colț, ghințura galbenă, sângele voinicului, tisa, toporașul alpin, iedera albă, dar și animale ocrotite: capra neagră, ursul, râsul, cocoșul de munte, corbul, fluturașul de stâncă, etc.
Tot în localitate se află Peșterea Dâmbovicioara, modelată în calcare jurasice. Peștera a fost menționată inițial în 1767 și a devenit cunoscută după ce aici au fost descoperite schelete de Ursus Spelaeus. Cheile Mici ale Dâmbovicioarei sunt niște structuri geologice, de circa 4 km, săpate în calcarele jurasice. În pereții abrupți se găsesc mai multe peșteri: Peștera Urșilor, Ursita dacilor, precum și izvoarele denumite gâlgoaie. Ca rezervații naturale, în zonă, ar mai fi: Peștera Dobreștilor, Peștera nr 15, Peștera Stanciului, Peștera Uluce, Avenul din Grind.

Monede geto-dacice descoperite la Dobrești

Comuna Dârmănești apare în documente în anul 1552. Localitatea adăpostește ruinele conacului vel logofătului Vlaicu Piscanul; situate la Dealul Iudei. Acestea reprezintă dovada unei vieți economice intense în perioada medievală. Publicistul și istoricul Nicolae Deleanu, precum și publicistul și fizicianul-meteorolog Cristache Predescu sunt personalitățile care își revendică originile din această localitate.
Comuna Dobrești apare în anul 1520, însă există dovezi arheologice care atestă că localitatea a apărut în Neolitic. Niște topoare de piatră, niște monede geto-dacice, imitații de tip Filip al II-lea sunt câteva dintre aceste mărturii. De asemenea, a mai fost descoperită și o așezare din Epoca Bronzului, în punctul „La Movile”. Aici s-a născut preotul și confesorul militar Gheorghe Crețu, preotul și cunoscutul dirijor Ion Ionescu, dar și profesorul și animatorul muzicii corale Nicolae Șetraru. Ana Luca