Conducerea unui vehicul cu o îmbibaţie alcoolică în sânge ce depăşeşte limita legală

# Cititorii întreabă, avocatul răspunde # Calculul alcoolemiei în momentul conducerii. În cazul în care recoltarea probelor biologice nu se face imediat, alcoolemia din momentul conducerii se calculează pe baza unor date certe privind ora consumului de către inculpat a băuturilor alcoolice şi de alimente, ţinând seama de felul şi cantitatea acestora, toate raportate la alcoolemia stabilită pe baza probelor recoltate mai târziu.
Calculul retroactiv al alcoolemiei efectuat pe baza datelor rezultate din declaraţiile făptuitorului coroborate cu declaraţiile unor martori împreună cu care acesta a consumat băuturile, declaraţii făcute în cursul urmăririi penale şi al judecăţii în primă instanţă, nu poate fi înlăturat printr-un calcul efectuat pe baza altor date privind consumul de alcool şi de alimente susţinute de inculpat în faţa instanţei de apel, a căror realitate nu rezultă din alte probe.
Prin sentinţa penală nr. xxxxx Judecătoria Deva a condamnat pe inculpatul G.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute în art.37 alin.1 din Decretul nr.328/1966.
Instanţa a reţinut că în data de xxxx, ora 11,20, inculpatul, având o alcoolemie de 1,91, a condus un autoturism pe drumul public şi, pierzând controlul asupra volanului, s-a răsturnat cu autovehiculul.
Tribunalul Hunedoara, prin decizia penală nr. xxxxx a admis apelul declarat de inculpat şi, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.b C.proc.pen., a dispus achitarea acestuia.
Tribunalul a considerat că fapta inculpatului constituie contravenţia prevăzută în art.44 alin.1 din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr.328/1966, având în vedere concluziile expertizei medico-legale efectuate în cursul judecării apelului, conform cărora nivelul alcoolemiei, în momentul accidentului, era de numai 0,80-0,95.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penală nr. xxxxxx, a admis recursul declarat de procuror şi a schimbat temeiul achitării în art.10 lit.d C.proc.pen., menţinând celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.
Recursul în anulare declarat în cauză este fondat.
Din probele administrate în cauză rezultă că, anterior conducerii autoturismului, între ora 9 şi 10,30, inculpatul a consumat 150 ml votcă, iar în intervalul de 18 ore precedente nu a consumat alimente.
Această situaţie a fost afirmată de inculpat atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii la prima instanţă, declaraţiile sale fiind coroborate sub acest aspect cu declaraţiile martorilor.
Pornind de la aceste date şi pe baza probei biologice recoltate, s-a stabilit în cursul urmăririi penale gradul de îmbibaţie alcoolică în sânge de la momentul conducerii autoturismului care, potrivit analizei toxicologice, era de 1,90 gr %0.
La cererea inculpatului s-a dispus efectuarea calculului retroactiv, pe baza aceloraşi date privind consumul de alcool şi alimente, iar prin expertiza efectuată s-a stabilit că alcoolemia găsită la analiză este de 1,91 şi că, probabil, inculpatul a consumat alcool şi la altă oră; luând în considerare numai ultimul consum de 150 ml votcă, alcoolemia în momentul conducerii autovehiculului a fost în jur de 1,50.
În cursul cercetării judecătoreşti, prima instanţă a dispus completarea raportului de expertiză medico-legală, iar Laboratorul Exterior Medico-Legal Timişoara a precizat că valoarea de 1,50 g %0 menţionată în raport este o valoare minimă a alcoolemiei la ora accidentului, cea reală fiind mai mare.
Instanţa de apel a hotărât suplimentarea probatoriului cu o nouă expertiză medico-legală, achiesând, fără a le cenzura, la obiectivele propuse de inculpat care, contrar celor deja stabilite pe baza probelor anterior administrate, a arătat o altă situaţie de fapt: consumul a 300 ml votcă între orele 10,00 şi 10,30 şi a 250 g alimente în acelaşi interval, urmat de consumul a 150-200 ml votcă între orele 10,30 – 11,00.
Pornind de la aceste date, noua expertiză medico-legală efectuată de Institutul „Prof.dr.Mina Minovici” a apreciat că la ora 11,15 – 11,20, alcoolul se afla în organismul inculpatului în faza de absorbţie corespunzând unei alcoolemii în creştere de cca. 0,80 – 0,95.
Instanţa de apel a luat în considerare numai concluziile acestei din urmă expertize, ignorând că ea are în vedere o situaţie de fapt nesusţinută de alte probe în afara declaraţiei inculpatului.
În egală măsură, trebuia să se constate că noul calcul retroactiv al alcoolemiei trebuia înlăturat ca neconcludent, raportul cuprinzând numai obiectivele şi concluzia, cu nerespectarea art.123 lit.b C.proc.pen., conform căruia raportul trebuie să cuprindă descrierea în amănunt a operaţiilor de efectuare a expertizei. Cum concluziile noii expertize nu sunt argumentate, actul medico-legal în discuţie este lipsit de forţă probantă.
Întrucât din probele concludente administrate rezultă că în momentul conducerii autoturismului inculpatul avea o îmbibaţie alcoolică în sânge de cel puţin 1,50 g, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art.37 alin.1 din Decretul nr.328/1966, motiv pentru care recursul în anulare a fost admis, s-au casat deciziile atacate şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe.
Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , Decizia Secţiei penale nr.xxxxxxx.

Avocat Gherzan Cătălin
Drept penal. Drept civil.
Înregistrare mărci. Recuperare debite.
Litigii comerciale internaționale.
Malpraxis.

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea