Prof. Costin Alexandrescu: “Oamenii de la sate reprezintă valorile spirituale ale acestui popor, valori care se dezvoltă cu sau fără noi!”

Luni, 09 Septembrie 2013 12:23

Cetăţean de onoare al judeţului Argeş, prof. Costin Alexandrescu,  autorul monografiei “30 de ediţii ale Festivalului de Folclor Carpaţi“,  lansată în august, cu prilejul Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului,  este unul dintre fondatorii Galeriei de Artă Naivă de la Piteşti şi inițiatorul a zeci de manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice judeţeane, interjudeţeane şi internaţionale, dar şi decanul de vârstă al directorilor centrelor creaţiei populare din ţară.
Supranumit părintele festivalurilor de prestigiu ale Argeșului, profesorul Costin Alexandrescu vorbeşte, cu modestie, despre şansa  pe care a avut-o,  aceea de a se naşte într-o familie care a iubit foclorul  şi a de a activa în ansambluri de profil - motiv pentru care este considerat  un cunoscător din interior al fenomenului artistic popular. S-a născut la 24 noiembrie 1936,  în Stolniceni, comuna Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, iar tatăl său este nimeni altul decât cunoscutul poet și folclorist Ion I. Alexandrescu, iar bunicul, Teodor Bălășel, a fost cel mai reprezentativ folclorist al Olteniei: “Tatăl meu, care cânta la vioară, culegea folclor: auzea cântecul, îl interpreta, după care îl publica în revistele acelor timpuri. Aplecarea aceasta către folclor, dragostea pentru obiceiuri, pentru tradiție s-au transmis și la mine”, mărturiseşte prof. Costin Alexandrescu.
În anii adolescenţei şi apoi în perioada facultăţii, Costin Alexandrescu a fost corist, membru al unor echipe de dansuri și interpret de teatru, iar ulterior  a activat ca profesor al mai multor școli vâlcene, ca, mai târziu, să devină director al Casei Raionale de Cultură din Râmnicu Vâlcea. A pus umărul la înfiinţarea Teatrului Popular, instituţie cu stagiune permanentă, printre primele de profil din ţară, iar zeci de formaţii artistice de amatori îi datorează zeci de premii naţionale. La Piteşti a ajuns ceva mai târziu, dar s-a  remarcat într-un timp scurt. În 1965 a devenit Secretar al Comitetului pentru Cultură, contribuind la înfiinţarea unor formaţii artistice prestigioase iar din 1968, timp de 41 de ani, Costin Alexandrescu a fost directorul Casei Creaţiei Populare a Judeţului Argeş, instituţie de care îl leagă cele mai frumoase amintiri şi al cărei colaborator a rămas şi după pensionare.

Proiecte pe care şi-a pus amprenta

Expoziția Naţională de Artă Naivă, una dintre manifestările care poartă  amprenta profesorului, este cel mai vechi dintre proiectele pe sale (45 de ani), Costin Alexandrescu devenind, ulterior, unul dintre fondatorii Galeriei de Artă Naivă de la Piteşti, singura de acest fel din ţară, înfiinţată în ideea încurajării activităţii meşterilor populari. “am simţit şi simt că mişcarea de amatoritrebuie  sprijinită, pentru  că oamenii de la sate reprezintă valorile spirituale ale acestui popor, valori care se dezvoltă cu sau fără noi, dar de care am putea să ne bucurăm cu toţii. Lucrările unora sunt atât de valoroase, prn sinceritatea şi acurateţea lor,  încât ajung să depăşească arta profesionistă. Au capacitatea de a transmite emoţie, pentru că sunt realizate cu multă dragoste. Tocmai din acest motiv cred cu tărie că aceste talente trebuie susţinute”, spune profesorul.
Renumitul profesor a inițiat multe alte manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice cu caracter judeţean, interjudeţean şi internaţional, dar modestia îl opreşte să vorbească despre meritele sale. “Faptul că am avut niște colegi extraordinari, oameni pregătiți, intelectuali desăvârșiți, a fost o altă mare şansă a mea. Fără oamenii aceştia care mi-au fost alături şi  care m-au ajutat, n-aș fi reușit nimic”, spune profesorul, considerat unul dintre părinții Festivalului D.G. Kiriac.

Numele său, în istoria festivalurilor de prestigiu

“Prin anii 70, Argeșul era unul dintre județele cu cea mai bună mișcare corală  din România. Aveam destule coruri puternice, mai ales la țară, motiv pentru care, împreună cu profesorul Gomoiu, am ajuns la concluzia că ar fi o idée bună să organizăm un festival de muzică corală. Ne-am lovit de ceva probleme, dar am reuşit, iar festivalul a dăinuit peste ani și continuă și astăzi, ca manifestare internațională de prestigiu.”, povesteşte prof.Costin Alexandrescu căruia judeţul îi datorează și existența “Festivalul internațional de folclor Carpați”, ajuns anul acesta la ce-a de-a XXX-a, ediţie:  “Cu sprijinul lui Mihai Tița am reușit să inițiem, la Curtea de Argeș, un loc ales nu întâmplător, Festivalul Carpați, pe atunci o manifestare națională a ansamblurilor folclorice, devenită din 1990, internațională. De ce spun nu întâmplător?! Pentru că, an de an, mii de oameni se adunau în prima capitală la Țării Românești, la hramul Mânăstirii Curtea de Argeș, o tradiție pe care, din fericire, autoritățile acelor vremuri n-o prea băgaseră în seamă. Prima ediție a festivalului s-a ţinut pe stadionul din oraș şi a fost un succes extraordinar!”, povestește renumitul profesor, căruia fiecare din ediţiile festivalului i-a adus satisfacţii sufleteşti uriaşe.

Autor al unor  volume emblematice pentru judeţ

Pe lângă lucrarea “30 de ediţii ale Festivalului de Folclor Carpaţi“, recent lansată,  profesorul Costin Alexandrescu şi-a pus semnătura şi pe monografia colectivă „Argeş” – 1970. Împreună cu conf. dr. Adriana Rujan, este coordonator al lucrării „Colinde şi obiceiuri de iarnă din Argeş-Muscel” şi al evocării „În memoriam: Alfons Popescu – Un cântec de-o viaţă”. Numele său apare şi pe lucrarea „Arc peste timp – Semicentenarul Centrului Creaţiei Populare Argeş”.
Distincţii: Medalia „Meritul Cultural”, pentru contribuţiile deosebite în promovarea culturii şi civilizaţiei româneşti, premiul pentru managementul cultural, cu prilejul decernării „Premiilor de excelenţă în cultură”- Argeş;  Titlul de excelenţă şi Diploma pentru activitatea de excepţie depusă în slujba comunităţii pentru prestigiul profesional şi moral; Premiul OPERA OMNIA pentru activitatea de păstrare şi conservare a culturii tradiţionale argeşene; medalia „Universul Satului Românesc” (28 august 2011); Cetăţean de Onoare al judeţului Argeş iar lista continuă.
Cristina Stancu