Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Luni, 16 Septembrie 2013 12:45

# Istorii argeșene branduite, în serial. Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre următorii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

Comuna Domnești, expoziție permanentă de monede la casa de cultură

Comuna Domnești este atestată documentar în anul 1523, însă există dovezi arheologice care o plasează la începutul Epocii Bronzului timpuriu, Cultura “Glina”. De asemenea, existența unui ansamblu medieval pe acest teritoriu este încă semnalat  de ruinele din curțile boierești, în punctul numit Siliștea.
În localitate, există câteva expoziții permanente. Prima este aceea de artă feudală, artă plastică românească, medalii, monede și sculptură în metal, adăpostite de către casa de cultură din centrul localității. De asemenea, există expoziția de etnografie, precum și o bibliotecă comunală “Luca Paul”; conține 1000 volume, iar în prezent funcționează tot în incinta casei de cultură.
De numele comunei se leagă două ale unor martiri ai luptei anticomuniste: Gheorghe Ardei și Nicolae Șușală. Aici a trăit fiul pictorului Paraschivescu Belizarie, Gheorghe, prof.univ.dr. în drept Petre Ionescu-Muscel, considerat făuritorul Domneștiului modern, folcloristul  Paul Luca, medicul Teja Papahagi, dirijorul și compozitorul Alfons Popescu.

La Dragoslavele se află reședința patriarhilor români

Comuna Dragoslavele apare în documente în anul 1482, însă niște topoare din piatră aruncă istoria localității în Neolitic. În zonă, a mai fost descoperit un tezaur monetar cu piese din anul 1484/1490-1601 provenit de la regii Poloniei și Ungariei, tezaur interceptat la poalele Muntelui Piatra Caselor. Localitatea a fost punct vamal  încă din secolul al XV. Cele două instituții de referință, cu importanță istorică, sunt: școala primară, ridicată în anul 1886 și reședința patriarhală, construită după 1925, concepută ca reședință estivală pentru patriarhii României.
Personalitățile care au trăit în această localitate sunt: sociologul și publicistul Ion Apostol; avocatul Călin Cotolan; paleograful, folcloristul și preotul cărturar Ion Rățescu; preotul martir Constantin Savu.

Casa poetesei Ileana Mălăncioiu e la Godeni

Comuna Drăganu apare în anul 1502, dar au fost descoperite comunități umane datate Culturii de Prund, pe Valea Bascovului. În comună există o expoziție de istorie și etnografie, pe baza tematicii concepute de profesorul I. Marinescu.
Comuna Godeni este atestată documentar în anul 1452, dar existent anterioară acestei perioade este data de către un tezaur monetar imitație Filip al II-lea, datând din epoca geto-dacică și descoperit după 1930. La Godeni se află casa poetesei Ileana Mălăncioiu, iar aici s-a mai născut și specialistul în Urologie, medical Eugeniu Proca. Comuna Hârsești apare în 1624 și semnifică existența unor oameni cărpănoși sau avizi de bani (semnificația denumirii localității). Aici se găsește Școala Primară Hârsești, un exemplu de stil architectural al instituțiilor de învățământ create de Spiru Haret; proiectele fiind realizate de  către arhitectul Paul Smărăndescu. Aici a trăit și a murit fostul militant politic Bazică Bădescu și publicistul și folcloristul Zenovie Paul.
Ana Luca