Copii de rromi, adoptați de străini, acum muzicieni, sportivi și oameni de afaceri

Luni, 07 Octombrie 2013 00:00

# Familii sărace din Argeș trăiesc de pe urma copiilor dați în adopție. Vasile,  Mariana, Bogdan și Michael sunt doar câțiva copii din Argeș care au fost adoptați de familii din străinătate. Mai mult decât atât, aceștia s-au născut fie în familii sărmane, fie au trăit în orfelinate din cauză că familia n-a putut să aibă grijă de ei. Stage Bogdan Bryant, Vasile Cosmin Bryant, Skye Mariana Bryant și Michael Eisenberg  sunt copii rromi care au reușit să-și depășească handicapul etniei odată crescuți în alt mediu.
Stage Bryant a fost adoptat dintr-un orfelinat din Pitești și are acum 23 ani. Trăiește în Canada și este fotograf profesionist, realizând tururi virtuale pentru agențiile imobiliare. Skye Bryant este sora lui, are 25 ani, și este managerul unui restaurant fast-food în Oshawa- Ontario. Vasile Bryant are acum 19 ani, a fost adoptat din Câmpulung, când avea 9 ani, este alergător de cursă lungă, motiv pentru care a fost medaliat de multe ori, și este pasionat de dinozauri. Toți trei frații, alături de familia lor din Canada, au grijă și de familia din România, trimițându-le bani pentru lemne sau pentru cărțile surorii lor rămase în țară. Michael Eisenberg a fost adoptat din Câmpulung, de către o familie din Minnesota-SUA, iar acum este un compozitor și un interpret foarte talentat. Studiază terapia prin muzică și este voluntar în cadrul programelor destinate copiilor instituționalizați. Astfel, datorită adopțiilor internaționale, câțiva copii sărmani din Argeș au avut șansa nesperată să aibă o familie și să obțină astfel dreptul la educație și la o viață mai bună. Au existat familii din Canada, Noua Zeelandă, SUA, Italia, etc care nu s-au sfiit să adopte copii cu handicap din Argeș sau de etnie rromă; unii chiar pe ultima sută de metri înainte să fie oprite adopțiile internaționale.

Adopțiile internaționale interzise, copiii stau în orfelinate bolnavi și fără familii

Blocarea, în urmă cu trei ani, a legii adopțiilor internaționale de către președintele Traian Băsescu a distrus șansa multor copii de a avea o familie sau de a se trata și vindeca de anumite boli sau handicapuri. Președintele țării a blocat această lege pe motiv că ar favoriza traficul de organe și de persoane, deși niciodată n-a fost găsit vreun astfel de traficant și nici măcar o victimă.  Soarta acestor suflete aduse pe lume și părăsite de părinți a mai fost îndulcită puțin, după ce au fost dați în grija unor asistenți maternali. De cele mai multe ori, aceștia devin, fără voie, părinții adoptivi ai acestor copii care la venirea pe lume nu au spus “mamă” și ”tată” cuiva. În prezent, mai multe ONG-uri din țară și din străinătate, susținuți de senatorul liberal de Brașov, Sebastian Grapă, vor deblocarea Legii 273/2004 care ar da dreptul și străinilor să adopte copiii români, așa cum s-a întâmplat în trecut.  În momentul de față, în Argeș, peste 700 de copii se află în diverse forme de plasament (rude de gradul IV, asistenți maternali, tutelă  sau se află în grija altor familii), iar un procent semnificativ dintre aceștia suferă și de anumite handicapuri. Una dintre părțile bune a adopțiilor internaționale este faptul că străinii nu se sfiesc să vrea copii cu handicap sau de etnie rromă, în timp ce părinții români nu acceptă decât „să fie blond, cu ochi albaștri și să aibă sub un an”, ne spun inspectorii Direcției pentru Protecția Copilului Argeș.  Mai mult, o mulțime de copii s-ar vindeca de anumite boli sau de anumite malformații care aici nici măcar nu pot fi operate sau tratate, fie pentru că nu există aparatură, fie pentru că nu au posibilități financiare.

Nici părinții din România nu pot adopta mai ușor un copil

Din păcate, sau din fericire, nici măcar pentru un  român nu este mai ușor să devină părinte prin adopție, indiferent că trăiește în țară, sau în afara granițelor: „Procedura este dificilă și de durată. În primul rând, posibilul părinte adoptiv trebuie să obțină un atestat, apoi trebuie să facă dovada că îndeplinește anumite garanții materiale și morale. Noi căutăm o familie pentru copil, nu un copil pentru familie. Copiii se află pe o listă, după ce au fost declarați adoptabili. Pentru că nu toți se află în situația aceasta. Dacă mai trăiesc părinții, trebuie să existe acordul acestora în ceea ce privește adopția. Apoi, trebuie să fie refuzat de toate rudele, până la gradul al patrulea ca să fie luat în plasament. Procedurile durează peste un an, iar atestatul necesar unui părinte este valabil doar un an. Deci, la finalul tuturor acțiunilor, acesta o ia de la capăt ca să obțină un nou atestat. Se lucra foarte bine după Legea 47, cea veche. N-ai văzut copilul 6 luni, era declarat abandonat”, ne spune șeful Serviciului Monitorizare, Analiză, Statistici, Floarea Manu, din cadrul DGASPC Argeș.
În prezent, se lucrează la modificarea Legii 272 care reglementează  Protecția Copilului și se speră că va aduce modificări care să înlesnească adopțiile.  În prezent, în Argeș, avem 40 de familii atestate pentru adopție și 59 de copii deja adoptabili sau cu formalitățile în curs. Cea mai mare problemă o constituie copiii din familii de rromi, copiii mai mari și frații. Nelida Ghițulescu, șefa Adopțiilor Argeș, ne spune că vrea să inițieze o campanie pentru sensibilizarea părinților care vor să adopte copii, ca să găsească părinți și pentru acești copii. Aceia care doresc să adopte un copil provin din rândul oamenilor de afaceri, directori de companii multinaționale, angajați în instituții publice.
Ana Luca