Istorii argeșene branduite, în serial. Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Luni, 28 Octombrie 2013 14:53

Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre următorii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

Casă protejată de o pictură murală cu Maica Domnului

În 1570 apăreau primele  documente care semnalau prezența comunei Merișani. Unelte din piatră specifice culturii de prund, descoperite în zonă, datate din Paleoliticul Inferior, trimit localitatea cu mult mai departe în istorie. De asemenea, s-a mai descoperit o necropolă tumulară din epoca Bronzului, la ramificația șoselei Pitești-Curtea de Argeș, și o alta la Capu Piscului, din perioada geto-dacică, sec VI-IV a. H. Reprezentative în această zonă sunt construcțiile:
Casa Stătescu din Borlești, din secolul al XVI-lea. Particularitatea acesteia o constituie o pictură murală, Maica Domnului cu Pruncul, care are rolul să protejeze casa împotriva spiritelor rele. 
Aici se află și Conacul Merișani; amplasat într-un parc natural de circa 6 ha, aleile sunt străjuite de brazi, stejari, tei și frasini.
De asemenea, Gara Merișani, proiectată de către inginerul Elie Radu, finalizată în anul 1899.
Aici s-au născut: profesorul de științele naturii Alexandru Cristescu, autor al unor cursuri destinate studiului nevertebratelor; publicistul Marius Diaconescu; autorul mai multor manuale de chirurgie maxilo-facială, medicul stomatolog Nicolae Duțescu; învățătorul și pictorul Ion Marinescu-Vâlsan; profesorul de geometrie și ambasador al României în Spania, Jean Moncea; memorialistul și interpretul de muzică populară Constantin Tică Sorescu și profesorul universitar și ihtiolog, George Vasiliu.

La Micești a locuit părintele Constituției României din 1938

Comuna Micești apare consemnată în acte în anul 1568. Cu toate acestea, la Purcăreni există un castru roman care atestă faptul că locul a apărut cu mult înainte de anul aflat în discuție. Castrul a fost distrus de apele Râului Doamnei, în mare parte.
Cel mai cunoscut edificiu al localității este Vila Micescu, care a fost reședința celebrului jurist român, Istrate Micescu. Construcția a fost ridicată între anii 1939-1943, are 22 camere și este realizată în stilul neoclasic românesc. Biblioteca și salonul turcesc se remarcă prin șemineele realizate de artistul Ruffer, cel din holul principal fiind făcut din ceramică venețiană. De asemenea, aici au existat tablouri semnate de Eustațiu Stoenescu, Nicolae Grigorescu și Nicolae Dărăscu. Aici există și două statui ale zeiței grecești Maia. Tot la Micești se găsește și Castelul de Vănătoare, supranumit de Istrate Micescu  „Casa Muzelor”.  A fost edificat după 1875 și restaurat în 1935. În acest loc, celebrul jurist a elaborat Constituția României în 1938 și este locul în care își pregătea pledoariile din celebrele procese. Tot aici, acesta își primea musafirii, nu mai puțin celebri decât el: Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Lucian Blaga, Octavian Goga, Eustațiu Stoenescu, Dinu Brătianu, Ion Periețeanu, Pamfil Șeicaru, Mihai Moșandrei, etc. Un episod memorabil pentru administratorii conacului este acela legat de vizita generalului Cherles de Gaulle care, fiind prea înalt, a avut nevoie să i se lungească patul cu jumătate de metru.
Istrate Micescu este  personalitatea marcantă a localității, celebrul jurist român fiind doctor în Drept la Paris și ministru de Externe între anii 1937-1938. A redactat Constituția României din anul 1938.

Parc dendrologic și depozit fosilier în două comune argeșene

Comuna Mihăești apare semnalată în documente în anul 1572 și, potrivit numelui satului Furnicoși, aici ar fi existat niște oameni harnici precum furnicile. Localitatea se remarcă prin faptul că Școala Mihăești a fost edificată la începutul sec. al XX-lea, pe baza proiectelor inițiate de către ministrul Instrucției Publice și Cultelor, Spiru Haret. Tot aici se găsește Parcul Dendrologic Mihăești; primul parc de acest gen din România, care se bucură de o amenajare peisagistică excepțională, proiectată de inginerul silvic Iuliu Moldovan. Parcul se întinde pe 57,5 ha și a fost creat între anii 1895-1901. Speciile de arbori și plante ierboase de aici sunt rezultatul unor schimburi cu aproape 120 de alte parcuri și grădini botanice din lume.  Personalitățile mai cunoscute provenite din această localitate ar fi scriitoarea Otilia Nicolescu și autorul volumelor cu caracter pedagogic, Ion Petrescu.
Comuna Mioarele apare în documente începând din anul 1573, dar un tezaur care conține monede geto-dacice de tip Filip al II-lea de demonstrează că localitatea constituia un important depozit de mărfuri; localnicii făceau schimburi comerciale cu coloniile grecești de pe țărmul pontic. Dovezile în acest sens sunt niște amfore pentru vin și untdelemn din sec. III a.H. importate din Arhipelagul grecesc.
Aici se găsește un punct fosilier, la Suslănești, care se întinde pe 3,50 ha, pe versantul stâng al râului Argeșel. E vorba despre niște depozite oligocene alcătuite din șisturi bituminoase brune cu eflorescențe de sulfați și depozite silicoase brune, în care s-au găsit 29 specii de pești fosili. Rezervația fosilieră a fost creată la inițiativa profesorului Alexandru Beran de la Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel. De aici a plecat compozitorul Alexandru Adolf Flechtenmacher, profesorul Alexandru Mușatescu, istoricul Dan Simonescu, autorul de manuale didactice Bucur Spirescu, generalul Gheorghe Spirescu, paleograful Ion Șucu, specialistul în hidroterapie și electroterapie, fondatorul Societății Balneare Câmpulung Muscel, Petre Vișoianu.
Ana Luca