Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Luni, 11 Noiembrie 2013 00:00

# Istorii argeșene branduite, în serial. Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre următorii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.
Orașul Mioveni a apărut conesmnat în documente în anul 1456, iar semnificația cartierelor de astăzi dau foarte multe indicii despre oamenii și îndeletnicirile lor de la origini. Astfel, Clucereasa vine de la femininul cuvântului   „clucer”, care îneamnă „boier” și avea datoria să se ocupe de aprovizionarea curții domnești. La rândul său, cartierul Colibași spune că aici au existat foarte multe colibe. De asemenea, cartierul Racovița vine de la slavul „rakov”, adică “rac”. Prin urmare, aici a existat o apă bogată în raci. Cartierul Vieroși provine de la o altă ocupație de bază a locuitorilor, din istorie, aceea de îngrijitori de vie sau și locul în care se găseau cei mai mulți porci mistreți masculi, de prăsilă, mai cunoscuți sub denumirea de vier.  În Mioveni, găsim, ca și construcții cu semnificație istorică și culturală, Cula Racovița, construită de către jupânul Dumitrașco Brătianu, în anul 1797, și a fost definitivată în anul 1806 de către ginerele său, polcovnicul Nicolae Racoviceanu. Aici a fost amenajată o expoziție de ceramică populară din Argeș și tot aici a funcționat un muzeu istorico-etnografic, cu peste 800 de exponate.
Spitalul din Racovița a fost ridicat între anii 1892-1894 de către antreprenorul Italian Giovani Rossi.
Personalitățile care își leagă originile de orașul Mioveni sunt: Toma Conțescu, cunoscut lider al răscoalei clăcașilor din 1848; Gheorghe Săvulescu, ofițerul autor al mai multor scrieri cu caracter istoric și Iulia Zamfirescu, institutoarea care a ridicat o sală de clasă în propria gospodărie. Liceul de azi, din oraș, îi poartă numele.  
Comuna Miroși e consemnată în acte în anul 1551. Aici au fost descoperite două locuințe de tip Gumelnița , distruse de un incendiu din care au mai fost recuperate fragmente ceramice, figurine antropomorfe și zoomorfe, au mai fost găsite niște monede republicane romane, în satul Surdulești, precum și o așezare umană, datată în secolul X-XI. Aici se află Muzeul Școlar, organizat în 1970 de către profesorul Tudor Popescu, care tezaurizează în inventarul său  piese unice de arheologie, istorie contemporană și etnografie locală. Elena Macca este numele unei filantroape care a construit, pe cheltuiala ei, centrul civic din localitate, a înzestrat mai mulți tineri săraci din comună, etc. Tot de aici provine și artistul plastic Anghel Vasilescu, remarcat pentru scenele de luptă imortalizate, iar fratele său, Constantin, a fost un renumit sculptor naiv și pictor.
Localitatea Morărești este atestată documentar în anul 1793, dar locul a apărut în Paleoliticul Inferior. Dovezile, în acest sens, ar fi  niște unelte ale culturii de prund descoperite în mai multe sate din comună. Aici a existat, pe vremuri, o comunitate de fabricanți de săpun, de unde și numele Săpunari, al unuia dintre sate.
Comuna Moșoaia apare consemnată în acte în anul 1495, dar, după descoperirile arheologice, originile se revendică în perioada geto-dacă. Dovadă în acest sens stau niște monede imitație de tip Filip al II-lea. Una dintre ocupațiile de bază ale localnicilor a fost cultivarea viței de vie, de unde și numele unuia dintre sate, Dealul Viilor. Aici se află celebra Biserică cu Moartea, de la Ciocănăi, despre care se spune că toți aceia care au încercat să șteargă pictura au avut un sfârșit tragic.
Personalitățile care își revendică originile din această localitate ar fi profesorul universitar în Drept, Ștefan Berechet; criticul și istoricul  Marin Găiseanu; deținutul politic anticomunist Ion Postelnicescu.
Ana Luca