“Când ești la pământ să nu zăbovești acolo. Să te ridici de îndată. Și din nou la drum. Să nu rămânem statici!”

Luni, 18 Noiembrie 2013 14:31

Despre IPS Calinic, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, nu știm dacă este un om puternic, însă știm sigur că este una dintre figurile reprezentative ale vieți publice locale, și nu numai. Despre IPS Calinic nu putem spune decât că este un om, poate mai înalt decât alții; atât la stat, cât și la sfat. Faptul că este mai aproape de Acela care  hotărăște destinele tuturor îl face să pară și puternic. Și poate chiar și este, căci, conform definiției sale, un om “(…)și mai puternic este când nu-l doboară puhoiul de minciuni și răutăți aruncate în vatra lui, zguduindu-i mereu aura de pace din sufletul lui zbuciumat.”

”Între vis și viață este o stare de cumpănire luminoasă”

# Dacă ar fi să o luați de la capăt, de la momentul în care ați decis drumul în viață, ați alege la fel sau ați opta să faceți altceva? Motivați-vă răspunsurile.
- De când mă știu, visez într-una, o mie și una de posibilități intelectuale, sociale, spirituale. Am meditat că visul este o mare răscruce interioară, unde permanent răsună neodihnit zbuciumul vieții de fiecare zi. Nu am fost întocmai de acord cu unii care mai susțin că omului îi trebuie un anumit coeficient de himere, îi trebuie un vis, ca să suporte realitatea, uneori așa de dură și înrobitoare. După aproape cincizeci de ani de administrație eclesiastică și pastorație prin diferite zone ale țării, pot spune că niciodată nu mai pot gândi la un alt drum și că o luare de la capăt este chiar o himeră, dacă nu o  întrebare chiar foarte serioasă.
# Considerați că ați ales acest drum, sau că ați fost ales pentru acest drum în viață?
- Am trecut, de cele mai multe ori, de la viață la vis și de la vis la viață, folosind o punte de argint pentru bogata fantezie ce m-a cotropit mereu, luptând să mă apăr de această ispită, dacă o pot numi așa. Am înțeles pe parcurs că între vis și viață este o stare de cumpănire luminoasă, afirmând că între viață și vis se așterne o lume de minuni. Așa s-au împletit, drumul ales de mine, pe de o parte, și alegerea mea de Dumnezeu pentru acest drum, pe care merg și azi. Dulce jug, dar jug!
# Dacă ar fi să credem în Paradis, Purgatoriu sau Infern, din ce categorie socială ar fi pământenii care le-ar popula pe fiecare dintre aceste lumi și de ce?
- Iată o întrebare a întrebărilor! Are și un accent hazliu. Vorba unui ardelean moroșan, adresată mie, acum 45 de ani: Domnule Părinte, nu te băga în găzdușagul  (gospodăria) lui Dumnezeu, că nu te pricepi! Avea dreptate. Nu știm noi cine unde se duce, după ce-și termină lucrarea în frumusețea acestei lumi văzute, unde a venit prin gândirea și vrerea lui Dumnezeu, la timpul hotărât și în locul hotărât de mai înainte.
Zicea un mucalit: Paradisul nu e pentru mine. Purgatoriul este plin de catolici. Cât despre iad, ar fi o mare rușine să ajungem acolo, după ce Iisus Hristos a venit ca să ne mântuiască. Totuși: Iisus ne spune că Împărăția lui Dumnezu este înlăuntrul nostru și să nu o căutăm  în altă parte (Luca 17, 21). Dacă nu facem din viața noastră un Paradis în care să fericim și pe alții, nu vom primi nimic de la Dumnezeu.
Întrebarea o începeți: “Dacă ar fi să credem în Paradis, Purgatoriu și Infern. Să credem că dumneavoastră nu credeți într-o Împărăție a lui Dumnezeu?”
Nimic nu este nou sub soare. Important este că vă preocupă și acest aspect al finalității, la care se gândește orice om cu minte sănătoasă.
Care ar fi pământenii care le-ar popula? În orice caz, din nicio categorie socială. Demnitățile și înfumurările administrative rămân pe marginea gropii. Rămân în picioare doar cei care sunt făcători de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema și cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. În rest, floricele de sezon!
# Cum arată un om ales? E mai vesel, mai frumos sufletește, mai bogat? Prin ce se deosebește de ceilalți?
- Așa cum ați formulat întrebarea: mai vesel, mai frumos sufletește, mai bogat în cultură și știință, mai cumsecade, mai iertător, mai predispus spre sacrificiu obștesc, mai realist, mai credincios, mai vertical, mai răbdător, mai responsabil și mai săritor la vindecarea durerilor celor mulți, într-un cuvânt un om Ales!
Fiecare dintre noi mai poate adăuga comori și virtuți omenești și românești, binecuvântate de Dumnezeu. Oricum, un om Ales este omul lui Dumnezeu, care merge pe cărări sfinte întru ascultări salvatoare.

”De justiția divină nu scăpăm”

# Cum s-a schimbat în timp Femeia, în viziunea Înaltpreasfinției Voastre, față de aceea de la începutul vremurilor creștine? A fost o schimbare în bine sau nu?
- Femeia s-a schimbat în bine față de începutul veacurilor creștine. Care este dovada?  Este simplu! Să ne uităm la demografia din secolul XXI. Este mereu în progres. Femeia mamă a acceptat durerile nașterii. A consimțit la creșterea și educarea lumii purtată pe brațele aceste miraculoase ființe de pe fața Pământului.
# Cine ne sunt epigonii acestor vremuri și de ce?
- Toți cei care pun carul în fața boilor, adică interesele personale înaintea celor obștești, lucrări obștești la care suntem chemați să le slujim cu dinamism și responsabilitate dumnezeiască. Nu este glumă. De justiția divină nu scăpăm!
# Cum ajunge un om să fie considerat puternic de către cei din jur? Ce atuuri are?
- Dacă se luptă pentru existență și are o nevastă care nu-l părăsește  și-i face prunci sănătoși și frumoși. el este considerat puternic, mai ales de soția lui, care-și pune nădejdea în puterea soțului, luptător și făuritor de destine. Și mai este puternic când nu-l doboară puhoiul de minciuni și răutăți aruncate în vatra lui, zguduindu-i mereu aura de pace din sufletul lui zbuciumat.
Dar puternic este omul, cu adevărat, mai ales atunci când ține legătura cu Dumnezeu prin iubire, fapte bune și jertfa pentru frații mai mici ai lui Hristos!
Ce atuuri are?
Când i se rupe căruța în drum, în loc să înjure, ia căruța în spinare și mângâie boii ușurați de povara zilnică. Asta, în treacăt spus. Atuurile! Da, atuurile: când ești la pământ să nu zăbovești acolo. Să te ridici de îndată. Și din nou la drum. Să nu rămânem statici!
Doar așa vom fi iubiți de Părintele Luminilor, care ne-a binecuvântat spre neadormire!