Prefectul Cristian Soare le-a cerut primarilor să ia măsuri în privinţa amenzilor neîncasate

Luni, 02 Decembrie 2013 14:28

Deşi, în teorie, primarii ştiu că există posibilitatea transformării amenzilor neachitate în ore de prestare a unor activităţi în folosul comunităţii, în practică  majoritatea edililor ridică din umeri şi se uită lung la amenzile de ordinul milioanelor pe care nu le pot încasa la bugetul local. Primăria Cetăţeni are un total al  amenzilor neîncasate de aproape 4 milioane de lei,  urmată de Valea Mare Pravăţ, cu peste 2.2 milioane lei, iar lista e lungă.  În ședinţa Colegiului Prefectural de joi, Cristian Soare le-a cerut edililor locali să meargă până la sesizarea instanţei de judecată competente şi punerea în executare a mandatului emis şi comunicat de instanţă autorităţii locale, prin executarea muncii în folosul comunităţii conform unui program de supraveghere şi control.

Potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare,  în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda şi nu există posibilitatea executării silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanţa de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.
Doar că, de teama pierderii unor voturi, din dezinteres sau din necunoaşterea posibilităţilor legale de valorificare a acestor amenzi, în Argeş, măsuri concrete nu prea se iau.
Un exemplu din punct de vedere al incapacităţii de a transforma aceste  amenzi în muncă, în vreo activitate benefică localităţii, este Comuna Cetăţeni, care, de la 555.991 lei amenzi neîncasate în 2010, a ajuns, în prezent, la  3.792.522 lei (amenzi neîncasate). Evident,  nu este singura localitate din Argeş care stă prost la acest capitol. În tabelul alăturat puteți vedea cu ce “se laudă” alte câteva comune. Există însă şi exemple situate la polul opus, sporadice, ce-i drept!

Mandate de executare de peste 262 de mii de lei la Bughea de Sus

La Bughea de Sus, unde la începutul anului se constata existenţa unor contravenţii neîncasate în valoare de circa 438.000 lei, primarul a apelat la lege, astfel încât  pentru suma de aproximativ 350.000 lei s-au întocmit procese verbale de insolvabilitate şi s-au transmis adrese către agenţii constatatori pentru transformarea amenzilor în muncă în folosul comunităţii. Până la această oră, s-au emis de către instanţele competente mandate de executare în cuantum de circa 262.000 lei, din care pentru suma de 49.831 lei s-a încheiat executarea mandatelor în perioada iunie – octombrie 2013.
Prefectul Cristian Soare le-a cerut şi celorlaţi primari să ia exemplul edilului de la Bughea de Sus, punându-le la dispoziţie lista etapelor pe care ar trebui să le urmeze.
“Autorităţile locale pot elabora proceduri de lucru, ce în esenţă parcurg următoarele etape:  analiza situaţiei persoanelor care nu au achitat amenzile;declanşarea procedurii de executare silită (înştiinţare de plată, somaţie şi titlu executoriu, etc); determinarea dacă persoanele în cauză au sau nu bunuri urmăribile; întocmirea procesului verbal de constatare a insolvabilităţii în situaţia persoanelor care nu au bunuri urmăribile; transmiterea către agenţii constatori (poliţie, jandarmerie, organe silvice, etc) a documentelor necesare sesizării instanţei de judecată competente (procesele verbale de contravenţiei, înştiinţare de plată, somaţie şi titlu executoriu, proces verbal insolvabilitate, domeniile în care autoritatea locală stabileşte efectuarea muncii în folosul comunităţii, etc); sesizarea instanţei de judecată competente (etapă ce cade în sarcina agentului constatator emitent al procesului verbal de contravenţie) şi punerea în executare a mandatului emis şi comunicat de instanţa de judecată autorităţii locale prin executarea muncii în folosul comunităţii conform unui program de supraveghere şi control elaborat de autoritatea locală.”, a explicat Cristian Soare în Şedinţa Colegiului Prefectural de joi, cu precizarea că în toate situaţiile, instanţa stabileşte prin hotărâre natura activităţilor ce vor fi prestate în folosul comunităţii, pe baza datelor comunicate de primarul localităţii în care contravenientul îşi are domiciliul sau reşedinţa, ţinând seama de aptitudinile sale fizice şi psihice, precum şi de nivelul pregătirii profesionale.
“Domeniile în care se pretează prestarea muncii în folosul comunităţii sunt cele legate de serviciile publice, pentru întreţinerea locurilor de agrement, a parcurilor şi a drumurilor, păstrarea curăţeniei şi igienizarea localităţilor, desfăşurarea de activităţi în folosul căminelor pentru copii şi bătrâni, al orfelinatelor, creşelor, grădiniţelor, şcolilor, spitalelor şi al altor aşezăminte social-culturale, lucrări de decolmatare canale, şanţuri, igienizare şi curăţenie pe terenuri ce aparţin domeniului public, executarea de lucrări de pietruire, balastare sau alte lucrări pe drumuri comunale, etc.”, a mai precizat prefectul.

Nu toate neîncasările primăriilor pot fi transformate în muncă în folosul counităţii

Taxele şi impozitele neachitate nu intră sub incidenţa Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Altfel spus, taxele şi impozitele nu au regimul juridic al unei contravenţii şi, ca atare, nu pot fi înlocuite cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
Cristina Stancu