Dosarul permiselor. Patru ani de procese cu probe invocate în sentinţe, dar inexistente la dosar

Luni, 02 Decembrie 2013 14:40

Săptămâna aceasta,  la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să se decidă soarta celor 28 de inculpaţi din Dosarul permiselor, cărora Curtea de Apel Târgu Mureș le-a dat între 1 şi 14 ani de închisoare cu executare. Atitudine în Argeş a prezentat, de-a lungul unui serial demarat în urmă cu două luni, o sumă de abuzuri şi inadvertenţe semnalate de inculpaţi în sentinţele pronunţate de instanţa amintită. Seria neconcordanţelor pare însă interminabilă. După cum se ştie, pe 14 februarie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș s-a pronunțat pe fond în Dosarul Permiselor. 28 de inculpați au primit pedepse de la 1 la 14 ani de închisoare cu executare. Niciunul dintre inculpați nu a fost achitat, iar instanța a dispus confiscarea sumelor de bani dobândite de către aceştia de pe urma infracțiunilor săvârșite. Judecătoarea Ramona Crețu a fost cea care a dat sentința atacată cu recurs la ÎCCJ de către condamnaţii instanţei de la Tg. Mureş.
Fostul șef al SPCRPCIV Argeş, Codruţ Vlăsceanu a primit o pedeapsă de 14 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, precum și interzicerea unor drepturi timp de patru ani, iar pentru constituirea unui grup infracţional organizat a primit 11 ani de închisoare şi trei ani de interzicere a unor drepturi. Adjunctul său, Vasile Voinea, a fost condamnat la 11 ani şi opt luni de închisoare cu executare şi patru ani de interzicere a unor drepturi, în urma contopirii pedepselor pentru constituirea unui grup infracţional organizat, luare de mită în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în formă continuată, fals intelectual aflat în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Printre inculpații care au fost condamnați la închisoare cu executare se numără și polițiștii Daniel Zidaru, Laurenţiu Ionuţ Bălan, Traian Proca, Aurelian Rădoi, Ion Ionaşcu, Daniel Paul Mandu şi Laurenţiu Georgel Neagoe. Polițiștii Virgil Ioniţă şi Mihai Crăciun au primit ca pedeapsă închisoarea cu suspendare. 
Cei 28 de inculpaţi aşteaptă procesul amânat  pentru 4 decembrie şi, pe ultima sută de metri, atrag atenţia  asupra altor inadvertenţe din dosarul care le-a adus condamnarea.

Pagini întregi din sentinţa care i-a adus  condamnarea lui Vlăsceanu amintesc de probe ce nu pot fi găsite în dosar

Parcurgând motivarea sentinţei  nr. 8 /2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş se constată că la pagina 212, punctul I , judecătorul cauzei, Ramona Creţu, aminteşte de  “ probele enunţate de instanţă în prezentele considerente la filele 145-149”.  Numai că la paginile indicate de magistrat nu se găsesc probe la adresa lui Codruţ Vlăsceanu.  Printr-o simplă lecturare a paginilor respective se constată că acestea nu fac nici măcar referire la numele fostului şef de la permise, ci la alţi inculpaţi din acelaşi dosar. În pagina 145, spre exemplu, sunt prezentate probe referitoare la A.N.  La pagina 146  este amintit H.M;  la pagina 147 se face referire la CM; la pagina 148 se vorbeşte despre probe împotriva inculpatului B.D, iar la pagina 149 sunt enumerate probe la adresa lui MG.  Tot în Motivarea Sentinţei  nr. 8/2012, dar la pagina 193, alin 1  sunt amintite ”mijloace de probă”, mijloace … enumerate la paginile 193-198 . Menţiunea magistratului apare în alte 7 pagini ale aceleiaşi sentinţe. Altfel spus, decizia instanţei  rezultă “din coroborarea acestor date cu celelalte probe administrate – probe reprezentate de: înscrisuri ridicate  cu ocazia  percheziţiei (nr. fără a se indica niciun înscris); modalitatea de programare a examenelor; numărul chestionarului distribuit la proba de sală (n.r. nu se probează că vreun elev  pentru care Vlăsceanu este acuzat a primit la proba de sală  chestionar punctat); data promovării examenului  (n.r. în cazul candidatului Elena Samoiă, de exemplu,  se indică  date diferite de promovare a examenului: la pagina 221, aliniatul 1, se vorbește despre data de 5.06.2008, iar la aliniatul 2 din aceeaşi pagină, despre  data de  8.06.2008. Neconcordanţa se repetă şi la pagina 875.  La fel şi în cazul elevului  Nica Gheorghe.)”
Codruţ Vlăsceanu vrea însă să ştie care sunt probele certe, concrete,  la dresa lui.

”N-am spus că sunt 100% nevinovat, dar sunt condamnat şi pentru fapte pe care nu le-am comis”

“La percheziţiile la care se face referire, efectuate la domiciliul meu, nu s-au găsit înscrisuri care să probeze faptele pentru care am fost acuzat.  Referitor la modalitatea de programare a examenului, invocată în aceeaşi motivare, precizez că niciodată nu am programat elevi, pentru că eu nu eram examinator. Niciodată în dezbateri judecătorul Ramona Creţu nu a făcut precizări referitoare la această probă,  nici chiar la audierea elevilor. În al treilea rând, nu se probează în niciun fel că vreun elev pentru care sunt acuzat ar fi primit la proba de sală chestionare punctate, având în vedere că respectivele chestionare erau în câte două şi, respectiv, patru seturi. Cum este posibil ca în cazul meu şi al denunţătorilor să se  prezinte ad-literam, cuvânt cu cuvânt, cu virgulă şi punct, aceleaşi probe, fără a se indica concret în ce constă fiecare din cele 4 probe menţionate şi unde se găsesc ele descrise, în ce volum şi la ce pagină”  , se întreabă Codruţ Vlăsceanu.
Fostul șef al SPCRPCIV Argeş  mai are o serie de alte semne de întrebare referitoare la modul lacunar de prezentare a probelor care i-au adus 11+14 ani de închisoare.
“De ce, după patru ani de judecată, aşa-zisele probe se repetă de 7 ori în motivarea sentinţei, dar în nicio situaţie  nu este menţionată în plus vreo altă  probă? De ce nu sunt prezentate probe certe, pertinente , concludente pentru ca oricine să poată realiza cât de autentică, reală, certă este respectiva probă?” se mai  întreabă Codruţ Vlăsceanu.
Un alt exemplu semnalat de fostul şef al SPCRPCIV Argeş  se găseşte la pagina 871- alin.3,  a aceleiaşi sentinţe, unde se precizează că “denunţătorul  C.I. declară că nu a intervenit pentru elevul PI”. “Deşi elevul nu este audiat, nu este confruntat şi nu se prezintă nicio probă din care să rezulte că PI ar fi obţinut  permisul fraudulos , fapta mi se reţine mie”, spune Codruţ Vlăsceanu, care mai invocă şi alte două pagini din aceeaşi motivare în care  apar exemple de situaţii  similare.
Material realizat de Cristina Stancu