Istorii argeșene branduite, în serial. Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Miercuri, 15 Ianuarie 2014 10:58

Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre următorii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

Izvoare sulfuroase nevalorificate la Sălătrucu

În 1567 apărea consemnat în documente numele de Boțești, unul dintre satele comunei Sălătrucu. Localitatea are, însă, o vechime mult mai mare; perioada Evului Mediu este aceea din care s-au descoperit urme de locuințe; fiind vorba, mai degrabă de locuințe ecleziastice. Denumirea inițială a comunei a fost “Satul de la Trecătoare”, iar forma actuală este rezultatul lexical al contragerii formulei. Însă, poate să mai vină și din combinația cuvintelor “săliște” care semnifică “ locul pe care a fost un sat” și “lotru” sau “hoț de codru”, ajungându-se la “satul hoților”, adică locul în care au trait haiduci. La 5 km amonte de Mănătirea Văleni, unul dintre punctele de referință ale localității, se află izvoare cu apă sulfuroasă, din păcate nevalorificate, care au efecte curative, similare celor de la Brădet.
Comuna Săpata apare în documente în anul 1550, însă, în realitate, istoria ei începe în perioada Romană. Faptul este demonstrat de către  Castrele Romane din sec II-III, p.H. Tot aiic a fost descoperit un tezaur monetar emis în perioada lui Septimiu Sever; monede din argint imperial de la Traian la Valentinian.  De numele comunei se leagă cel al lui Marin Dinu, autor a trei manuale universitare, posesorul a opt brevete de inventator și autorul a 30 de inovații în domeniul chimiei.  Și tot de aici vine și Dumitru Udrescu; cunoscut folclorist și istoric.
Apariția comunei Schitu Golești  este atestată prin monedele geto-dacice descoperite în satul omonim. Anterior anului 1968, Castrul Roman Jidova se afla în componența acestei comune. În localitate se află un punct muzeistic istorico-etnografic, organizat în 1971, de către profesorul Ion Oproiu, în incinta școlii generale. Tot aici se găsește un centru de exploatare a cărbunelui de pământ; primele exploatări au fost făcute în anul 1891, în punctul Cotul.
Comuna Slobozia a apărut, se pare, în perioada lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), dat fiind faptul că au existat anterior alte două localități cu numele de Slobozia: Slobozia Brâncoveanu și Slobozia Trăznitu. Mai există și varianta care spune că așezarea ar fi fost  vasală satului originar,

Fiul lui Arghezi a vrut muzeu al haiducilor la Rădești

Neagra, iar locuitorii au fost “sloboziți” de către domnitorul Brâncoveanu ca să nu mai plătească unele biruri în miere, ceară și fân.  Însă. Sunt și legende care atribuie întemeierea localității lui MIhai Viteazul care, după  bătălia de la Călugăreni(1595), ar fi dat “slobod” oștirii sale să se refacă pe acele locuri, în cursul retragerii spre Stoenești.  Cu toate acestea, extinderea localității are loc în perioada domniei lui Barbu Știrbei, prin afluxul mare de păstori din zona Mehedinți. Aici s-au descoperit  multe piese de ceramic din perioada Gumelnița și Glina, Neolitic și Bronz, precum și un denar imperial emis de Hadrian, datat sec. II p.H. Aici e găsește Conacul Sturdza, clădire refăcută de către Barbu Știrbei, pe ruinele vechiului conac brâncovenesc, ridicat de Constantin Brâncoveanu, ca loc de popas. Ulterior, a trecut în proprietatea regimului comunist și a fost partial distrus de către Răscoala Clăcașilor din martie 1888, însă a fost restaurat ulterior de proprietari. 
Comuna Rădești apare în documente în 1421, dar istoria ei începe cu adevărat în perioada geto-dacică. Lucru dovedit printr-o monedă descoperită întâmplător, în zonă.  Aici se află Casa Antonoaia din Rădești; casa la care trăgea haiducul Radu lu’ Anghel; iar fiul lui Tudor Arghezi, Baruțu, a propus amenajarea, în casă, a unui muzeu al haiducilor din Muscel.  Casa Petrescu din Rădești  este o construcție ridicată în primul sfert al secolului al XX-lea; a fost sediul primăriei locale și găzduiește o expoziție permanentă cu profil pedagogic, organizată pe baza colecției donată de prof.univ. Viorica Petrescu. Aici s-a stabilit poetul, actorul, muzicianul și pictorul Radu Boureanu, s-a născut poetul Dem Enescu-Stâlpeni,precum și  primul pilot-șef de la Tarom, comandantul navelor prezidențiale ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu- Virgil Georgescu. A pilotat un IL 18, cu dublă comandă, alături de comonautul Iuri Gagarin. Și tot aici s-a născut promotorul școlii active, Ion Petrescu.  Ana Luca