Deputatul Cătălin Teodorescu cere interdicții suplimentare pentru persoanele cu antecedente penale

Luni, 20 Ianuarie 2014 00:00

# Președintele PDL Argeș critică guvernarea USL susținând că aceasta a împovărat agricultorii români cu noi taxe și impozite. Deputatul PDL Cătălin Teodorescu a iniţiat, alături de deputatul de Vâlcea, Romeo Rădulescu, amendarea legilor 67/2004 pentru alegerea administraţiei publice locale, 215/2001 a administraţiei publice locale şi 393/2004 privind statutul aleşilor locali.
Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale stabileşte criteriile ce trebuie îndeplinite de către persoanele care doresc să candideze pentru funcţiile de consilieri locali ori judeţeni, primari sau preşedinţi ai consiliilor judeţene. În lege nu este prevăzută însă nici o condiţie referitoare la antecedentele penale ale persoanelor care candidează pentru asemenea demnităţi.
Astfel, este imperios necesar că, pentru apărarea imaginii autorităţilor publice, cât şi pentru a se preîntâmpina riscul unei gestionări abuzive a resurselor comunităţilor locale să se interzică participarea la alegeri, pentru calitatea de: consilier, primar sau preşedinte al consiliului judeţean, a persoanelor care au antecedente penale.
Potrivit art. 56 şi art. 100 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, mandatul consilierului local sau judeţean se suspendă numai când acesta a fost arestat preventiv. Faţă de cele arătate, alin. 1 al art. 56 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată propunem să aibă următorul conţinut: “Mandatul de consilier local se suspendă de drept în cazul în care acesta a fost arestat preventiv ori a fost condamnat, pentru o infracţiune intenţionată sau pentru o infracţiune de serviciu ori în legătură cu serviciul şi când aceasta a fost săvârşită din culpă, chiar dacă condamnarea nu este definitivă. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului.”
De asemenea, alin. 1 al art. 71 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată propunem să aibă următorul conţinut: “Mandatul primarului se suspendă de drept în cazul în care acesta a fost arestat preventiv ori a fost condamnat, pentru o infracţiune intenţionată sau pentru o infracţiune de serviciu ori în legătură cu serviciul şi când aceasta a fost săvârşită din culpă, chiar dacă condamnarea nu este definitivă. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului.”

Legea 393/2004 privind statutul aleşilor locali

Având în vedere dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată şi în Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, apreciem că mandatul consilierilor locali ori judeţeni, primarilor sau al preşedinţilor consiliilor judeţene ar trebui să înceteze în toate situaţiile în care au intervenit condamnări definitive pentru săvârşirea de infracţiuni intenţionate, indiferent dacă acestea se execută sau nu în regim de detenţie.

Taxele USL pentru agricultori

Taxele USL pentru agricultori sunt mai mari decât subvenţia pe suprafaţă în arendă şi reprezintă o treime din subvenţie în proprietate privată.
Taxele şi impozitele introduse de USL sunt cu 18 euro mai mari decât subvenţia pentru agricultorul cu un contract de arendă. În schimb, cei care au terenul în proprietate plătesc taxe suplimentare de 46 euro pentru un hectar, adică o treime din subvenţie. În 2014, coeficientul de reducere liniară mai taie din subvenţia cuvenită pe hectar. Creşterea subvenţiei până în anul 2020 ne ţine tot departe de media europeană. Mai mult, accesul greoi la finanţare dezavantajează producătorii români să cumpere terenuri agricole în favoarea străinilor care au acest drept începând cu anul 2014.
Statul nu susţine agricultorii care doresc să-şi înfiinţeze o fermă în mediul rural prin urmare, pentru un hectar cultivat, agricultorul plăteşte taxe în valoare de 161 euro, adică cu 18 euro mai mult decât subvenţia de 143 euro în anul 2013.
USL a împovărat agricultorii români cu noi taxe şi impozite. USL a promis reducerea taxelor pentru fermieri, dar, din 2013, USL taxează pentru orice animal şi hectar în plus aplicând norme de venit, indiferent dacă agricultorul obţine profit sau pierderi în acel an. Mai mult, subvenţiile pentru agricultorii români nu vor ajunge nici în anul 2020 la media UE de 260 de euro.