Istorii argeșene branduite, în serial. Personalități și mărci înregistrate ale localităților din județ

Luni, 20 Ianuarie 2014 00:00

Argeșul a fost și va rămâne un loc de referință pe harta culturii românești, indiferent că vorbim despre următorii 100 de ani, sau despre viitorii 1000 de ani. Personalități politice, culturale și nu numai au plecat de pe tărâmul Meșterului Manole și au promovat Argeșul, prin activitatea și numele lor, în lume. Despre niciuna dintre localitățile noastre nu se poate spune că n-a dat istoriei vreo personalitate de al cărei nume să se lege și cel al localității. Am folosit ca material documentar două volume scrise de Grigore Constantinescu: „Argeșul monumental” și ”Argeș-Dicționar Etnocultural”.

Comuna Stoenești apare consemnată în documente în anul 1560, însă dovezile arheologice atestă că aceasta a apărut în perioada Hallstatt, cultura Ferigile-Bârsești.

Zona este cunoscută ca locul în care Mihai Viteazul și-a așezat tabăra în anul 1595, în punctul “Mălăiște”; un platou de 1 km, aflat în satul Bădiște. Tot aici se află și Crucea lui Mihai Viteazul, ridicată în amintirea Bătăliei de la Călugăreni, cu turcii lui Sinan Pașa. Copleșit de numărul mare al turcilor, domnitorul român s–a retras la Stoenești, în așteptarea unui ajutor militar extern. Astfel, a apărut o cruce din lemn, pe una dintre stâncile din Colțul Albinei, la altitudinea de 1125 m.
Mai nou, de numele acestei commune se leagă cel al creatorului de mașini de teren, pe șasiu de Aro, denumite trașcarete. Nu există localnic care să nu posede o atfel de mașină, utilă pentru căratul lemnelor și chiar pentru plimbatul prin comună. Nu au drept de circulație pe drumurile naționale. 
În comună s-a născut Gheorghe Cotenescu, preot, profesor și compozitor; membru al Societății Cântăreților Bisericești din România, secretar de redacție al revistei “Cultura”.
Comuna Stolnici a apărut în documente în anul 1563, însă există dovezi arheologice că localitatea a existat din perioada romană. Aici există două castre romane, unul la Fâlfani și unul la Izbășești; cel din urmă a făcut parte din “Limes Transalutanus” –zid de apărare. De asemenea, la Fâlfani, a fost descoperit un tezaur cu 56 de monede din argint, turcești, datând din sec. al XVI-lea. Localitatea este cunoscută pentru ansamblul de călușari, care se bucură de un palmares impersionant în ceea ce privește premiile obținute. Pe teritoriul localității se află Conacul Bălăceanu. Acesta a fost ridicat la sfârșitul sec al XIX-lea, iar în 1938 a fost modificat radical, printr-o extindere modernă pe laturile de sud și de vest. Regimul communist, în 1949 a intervenit în organizarea spațiilor interioare; ulterior conacul a devenit sediul IAS Stolnici.
Comuna Suseni datează în acte din 1475, însă în satul Țuțulești s-au găsit monede turcești, austriece și raguzane din argint, din sec. al XVIII-lea. Mai nou, primarul comunei încearcă să găsească dovezi și să demonstreze că celebra Bătălie de la Rovine ar fi avut loc pe teritoriul acestei comune. Aici s-a născut filosoful, sociologul și publicistul Dumitru Amzăr-cu doctorat în Filosofie la Berlin, doctorul în Științe Agricole, Gheorghe Amzăr- cu doctorat în SUA; teologul Ene Braniște; pictorul amator Florea Dumitrana și publicistul Gheorghe Toma.
Comuna Ștefan cel Mare a apărut în 1568 consemnată, însă dovezile arheologice o trimit în Epoca Bronzului și a Neoliticului. Fragmentele ceramic, figurinele, topoarele de piatră descoperite în perioada săpăturilor effectuate la Mănăstirea Glavacioc. Doar dintr-un singur mormânt, s-a recuperat un tezaur datat din sec. al XIV-XV-lea compus din 80 de ducați emiși de către Mircea cel Bătrân șli 11 monede bizantine. Aici se află cunoscuta mănăstire Glavacioc, ctitorie  lui Neagoe Basarab și a lui Petru Voievod.
Orașul Ștefănești devine cunoscut în 1452, ca și datare documentară. Monedele geto-dacice din sec I Î.H. găsite la Valea Mare și toporul descoperit în zona din centrul orașului spun că originile îi sunt mult mai îndepăratate în timp. De asemenea, s-a mai descoperit în 1965, aici, un depozit medieval din sec. al XVII-lea, compus din 27 de tipsii și un capac de cazan care aparțineau marelui vistier Stroe Leurdeanu și marelui armaș Dragomir din Plăviceni.
Biserica din Golești este un element de arhitectură medievală, înălțat pe cheltuiala marelui vistier Stroe Leurdeanu și a soției lui, Vișa. La cutremurul din 1802, s-au dărâmat turlele, iar un an mai târziu, un incendiu puternic a afectat considerabil pictura murală. În Ștefănești se află Conacul Goleștilor, ridicat în 1640 de către vistierul Stroe Leurdeanu și soția, Vișa. În prezent, acesta a devenit muzeu și adăpostește frecvent manifestări cultural-artistice. Lângă acesta, se mai găsește Muzeul Pomiculturii și Viticulturii din România, amenajat începând cu anul 1966. Sectorul în aer liber cuprinde 21 de unități gospodărești cu peste 110 elemente constitutive. Tot în Ștefănești găsim Conacul Florica, ce adăpostea cea mai însemnată bibliotecă particulară din România, precum aprecia Constantin Argetoianu. Conacul este considerat “Mecca liberalilor născuți, iar nu făcuți”; locul de meditație și de decizii politice al celor din familia Brătianu, “casa copilăriei” lui Ion Pillat; descendent pe linie maternal din această familie de boieri. Casa Memorială  “Liviu Rebreanu” este o altă construcțíe de referință a zonei. Aici, scriitorul a scris parțial romanul  “Răscoala”, precum și fragmente din alte trei. În prezent, a fost retrocedată și închisă pentru public, după ce aici a funcționat mult timp un muzeu. Casa “Ion Pillat”  din Izvorani, construită la începutul sec. al XX-lea  și modificată prin restaurare, este un alt element care revendică leagănul cultural și istoric al locului. Mai putem vorbi, în zonă, de existența Pivnițelor Brâncovenești; domnitorul  venea cu suita în perioada culesului, în podgorie. Din păcate, acestea se află acum într-o stare deplorabilă. Tot aici se găsește Stațiunea de Cercetări Viniviticole, construită înainte de 1925; Crama Golescu, Vila Donescu, Casa Lolică Antonescu, Casa Ghelmegeanu, Casa Madgearu, Vila Bulandra și Vila Turturica sunt construcții care reprezintă modele importante ale arhitecturii locale și nu numai.
Aici s-a născut generalul în aviație, scriitor și traducător, Constantin Argeșeanu; importante nume ale istoriei românilor precum cei din familia Brătianu, familia Davila, Golescu, scriitorul Ion Pillat, ofițerul pașoptist în oștirea lui Avram Iancu, Constantin Racoviță, precum și scriitorul Liviu Rebreanu.