237 de ani de la nașterea lui ”Dinicu Golescu”

Luni, 10 Februarie 2014 15:23

Consiliul Judeţean Argeş, Biblioteca Judeţeană şi Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii-Goleşti organizează, începând de săptămâna trecută,  o serie de evenimente dedicate lui Dinicu Golescu. Manifestările prilejuite de împlinirea a 237 de ani de la nașterea promotorului României Moderne se vor încheia pe 16 februarie.
Vineri,  7 februarie, Consiliul Judeţean Argeş şi Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii-Goleşti au organizat simpozionul cu tema ”Mari personalităţi argeşene” dedicat împlinirii a 237 de ani de la naşterea cărturarului şi omului politic Constantin (Dinicu) Golescu. În cadrul simpozionului, specialişti de la Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu-Argeş dar şi de la Muzeul Goleşti, precum şi elevi şi profesori de la liceele argeşene au prezentat lucrări dedicate personalităţii marelui cărturar.
În încheierea simpozionului, a fost deschisă  expoziţia temporară Mişcarea revoluţionară din 1821. Litografii după picturi de Peter von Hess, donaţia lui Ioan Gherman din Piteşti. Cele 39 de litografii, datate în prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu imagini din timpul mişcării de eliberare a popoarelor balcanice de sub Imperiul Otoman, vor fi etalate până la data de 1 mai, în  secţia de istorie a Goleştilor.

“Un cărturar în epoca luminilor”

Biblioteca Județeană Argeș găzduieşte în perioada 3 - 16 februarie, o expoziție de carte dedicată patronului spiritual al instituției, boierul și cărturarul Dinicu Golescu (7 februarie 1777 - 5 octombrie 1830), expoziţie intitulată  ” Un cărturar în epoca luminilor”.
Promotor al României moderne, Dinicu Golescu ne-a lăsat moştenire  unul dintre primele  jurnale de călătorie din istoria literaturii române, în care îşi arată dorinţa de a insufla contemporanilor săi ideea unei societăţi  bazată pe educaţie, cunoaştere şi drepturi naturale. De asemenea, el este întemeietorul primei şcoli superioare din mediul rural din Muntenia, şcoală mixtă, cu acces liber pentru copiii din toate stările sociale, precum şi al primelor ziare româneşti: Fama Lipschii (1827) şi Curierul românesc (1829) împreună cu Heliade Rădulescu.