“Sunt total indignat de sentinţa ÎCCJ (…). Nu voi lăsa lucrurile aşa! CEDO va face dreptate”

Luni, 28 Aprilie 2014 00:00

# Fostul şef al SPCRPIV Argeş, Codruţ Vlăsceanu, ultima declarație  înainte de a fi încarcerat în Dosarul Permiselor. Într-un interviu acordat ziarului  nostru  la scurt timp după  pronunţarea sentinţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care l-a trimis în puşcărie, Codruţ Vlăsceanu  mărturiseşte că se aştepta ca Instanţa Supremă să se rezume, în cazul său, la o pedeapsă cu muncă în folosul comunităţii, mai ales după ce DRPCIV atestase faptul că Vlăsceanu nu a participat ca examinator la examenele pentru obţinerea permiselor. Fostul şef al SPCRPIV Argeş, aflat de două săptămâni după gratii, pentru executarea unei pedepse de 6 ani de închisoare,  aşteaptă acum  decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului, căreia i s-a adresat încă de la pronunţarea sentinţei Curţii de Apel Târgu Mureş, instanţă care, în 2012, îl condamna la 14 ani de închisoare cu executare.
În urmă cu două săptămâni, ÎCCJ i-a redus pedeapsa lui Gheorghe Codruţ Vlăsceanu de la 14 ani, la 6 ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită, dispunând ca pedeapsă complementară interzicerea unor drepturi timp de trei ani, pedeapsa urmând să fie redusă cu perioada în care acesta a fost reţinut şi arestat, respectiv din 14 iunie 2008 până în 7 august 2009. Fostul şef al SPCRPCIV  Argeş  se aştepta însă ca Instanţa Supremă să se rezume la o pedeapsă cu muncă în folosul comunităţii

“A fost ca la abator: ai  intrat pe bandă, ţi  s-a luat gâtul”

“Nu am susţinut că nu am şi eu partea mea de vină, dar s-a exagerat  cu acuzaţia de luare de mită, mai ales că din mâna mea n-a ieşit  niciun permis de conducere, niciun elev n-a declarat că mi-ar fi dat mită… Chiar din răspunsul Direcţiei Regim Permise Bucureşti, a rezultat,  fără echivoc, că niciodată nu am participat ca examinator, că niciodată nu am declarat elevi admişi la examene!   Dar,  odată pornită  vâlva cu  permisele de la Piteşti, lucrurile  s-au desfăşurat  ca la abator: ai  intrat pe bandă, ţi  s-a luat gâtul.” , a explicat,  pentru Atitudine în Argeş, Codruţ Vlăsceanu.

Vlăsceanu consideră că DNA a forţat lucrurile în acest dosar

“A fost vorba despre un dosar instrumentat de DNA, care a încercat să arate opiniei publice cum se luau  permisele  nu doar  la Piteşti, ci în toată ţara. S-a făcut atâta vâlvă, inclusiv la Uniunea Europeană, ca şi când la Piteşti s-ar fi descoperit America. Ei bine, nu s-a descoperit, şi nimeni n-a câştigat nimic din tot circul ăsta. Pentru că fenomenul se putea stopa din faşă, aşa cum se întâmpla  pe vremea lui Ceauşescu,  atunci când se punea un mare accent pe actul preventiv.  În cazul nostru, al celor 28,  DNA a folosit mijloace diverse, cu investigatori sub acoperire  care  au instigat lucrurile pentru  eliberarea frauduloasă de permise. România s-a ales doar cu mulţi  bani cheltuiţi  şi cu nişte oameni stresaţi. Ce a demonstrat justiţia, când ne-a dat 6 ani de închisoare, când putea să stopeze fenomenul, să ne retrogradeze, să ne tragă la răspundere  fără să facă atâta tămbălău cu 28 de oameni?!” , întreabă retoric, Codruţ Vlăsceanu.

“Sunt sigur că CEDO va face dreptate!”

Codruţ Vlăsceanu s-a adresat Curţii Europene pentru Drepturile Omului  la scurt timp după  precedenta sentinţă pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş.
“Sunt total indignat de sentinţa ÎCCJ (…) După patru ani de procese la Târgu Mureş, timp în care   s-au ascultat 160 de ore de convorbiri telefonice, cu vrute şi nevrute, până la detalii ginecologice, iată cum în  cinci luni   Instanţa  Supremă  s-a pronunţat cu nişte pedepse la care nu ne aşteptam.  Nu cred că am comis o abatere atât de mare, încât să primesc o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare, mai ales că legiuitorul a avut înţelepciunea  să reducă pedepsele, odată cu noul Cod Penal...chiar şeful de stat a explicat că interesul nu este ca oamenii să stea după gratii! M-aşteptam la o sancţiune cu muncă în folosul comunităţii, puteam să predau, aşa cum am cerut, legislaţie rutieră, de exemplu. Făcusem deja peste 400 de zile după gratii, în condiţii deosebit de grele, cu tortură,  aşa că o pedeapsă cu muncă în folosul comunităţii era suficientă. Nu voi lăsa lucrurile aşa pentru că nu e corect. S-a făcut atâta vâlvă cu «Fabrica de permise de la Piteşti»,  în condiţiile în care, la niveluri înalte, se trec cu vederea fapte mult mai grave, cum sunt cele ce vizează hidrocentralele de pe râul Argeş, de exemplu!  Consider că e inadmisibil  să te condamne pentru grup infracţional, în condiţiile în care în dosar nu au existat elemente care să demonstreze  că ar fi fost vorba despre aşa ceava. Chiar Curtea de Apel Bucureşti a făcut precizarea că nu se probează în niciun fel existenţa grupului infracţional. Şi atunci, de ce aceste pedepse?  Să facem o comparaţie între anii de închisoare pe care i-am  primit eu şi pedeapsa de cinci ani de închisoare cu executare, pe care a primit-o  Dan Voiculescu  în dosarul privatizării Institutului de Cercetari Alimentare,  de exemplu, şi constatăm disproporţiile! (..)  Şi aş mai vrea să ridic nişte  probleme. Dacă  s-a considerat că cei care au obţinut permisul fraudulos reprezintă pericol public, cei care conduc fără permis ce reprezintă?  Apoi, cum poţi să-i ridici permisul celui despre care susţii că l-a obţinut  fraudulos, fără să-l şi condamni că a dat bani ca să-l primească? Şi ar mai fi multe, multe alte întrebări ... . Tocmai de aceea am făcut deja demersuri la Curtea Europeană pentru drepturile omului şi sunt sigur că  CEDO va face lumină şi dreptate în acest dosar. Şi nu numai în cazul meu,  pentru că nici ceilalţi din dosar nu cred că vor lăsa lucrurile aşa!“, a mai declarat, pentru Atitudine în  Argeş, fostul şef al şef al SPCRPCIV.
Amintim că  înaintea ultimei şedinţe a ÎCCJ, Codruţ Vlăsceanu a depus la dosar un document al Direcţiei Regim Permise şi Înmatriculare Vehicule, eliberat în martie 2014. Documentul a fost solicitat de către fostul şef al şef al SPCRPCIV Argeş, după ce Instanţa  Supremă a vrut să analizeze atribuţiile de serviciu ale inculpatului. Din document reiese că activităţile de coordonare şi control erau asigurate de către Direcţia Regim Permise Bucureşti  şi nu de către fostul  şef SPCRPCIV Argeş. În acelaşi document se mai arată că responsabilitatea  întocmirii, modificării, completării fişei postului şefului  serviciului  Public Comunitar Regim Permise  de Conducere şi Înmatriculare Vehicule  Argeş  aparţinea şefului nemijlocit.  Care erau, mai exact, sarcinile lui Vlăsceanu? Greu de demonstrat, pentru că din dosarul cauzei a dispărut fişa postului fostului comisar, poate una dintre cele mai concludente probe care ar fi putut lămuri situaţia.
Tot din  documentul emis de DRPCIV  reiese că în perioada la care face referire rechizitoriul, Codruţ Vlăsceanu nu putea examina candidaţii pentru că nu era atestat ca examinator.
“În perioada  01.01.2005-01.07.2007  nu s-au găsit date privind atestarea  dumneavoastră, iar în perioada 01.07. 2007 -31.12.2008, din evidenţele deţinute, nu rezultă că aţi fost atestat ca examinator (…). În urma verificărilor efectuate de către lucrătorii SPCRPCIV Argeş, a rezultat că nu aţi participat la activitatea de examinare la proba practică, în perioada menţionată”, se arată în răspunsul DRPCIV.  (Vezi facsimil)

Reamintim  că în decembrie 2008, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a 28 de inculpaţi, pentru fraudarea examenelor de obţinere a permiselor de conducere la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule Argeş.
Potrivit DNA, în perioada 2006 - iunie 2008, în judeţul Argeş şi-a desfăşurat activitatea un grup infracţional organizat, care a acţionat în scopul obţinerii unor sume de bani pretinse şi primite de la mai multe persoane, pentru a le facilita acestora obţinerea, în mod fraudulos a respectivelor documente.
După şase ani de plimbarea dosarului prin instanţe, luna aceasta, înainte de Paşte, Inalta Curte de Casaţie şi justiţie s-a pronunţat definitiv în cazul celor 28 de inculpaţi şi a redus pedepsele pronunţate anterior de  Curtea de Apel Târgu Mureş.
Fostul adjunct al lui Vlăsceanu, Vasile Voinea a primit şase ani de închisoare cu executare,  după ce Curtea de Apel Târgu Mureş îl condamnase  la 11 ani şi opt luni de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus ca Voinea să aibă interdicţie de a exercita anumite drepturi încă trei ani după finalizarea pedepsei principale. Din pedeapsă va fi scăzută perioada în care Voinea a fost reţinut şi arestat, respectiv 14 iunie 2008 - 7 august 2009.

Iată cum s-au redus pedepsele în cazul celorlaţi inculpaţi:

# Daniel Zidaru, ofiţer la Serviciul Permise, de la 11 ani şi 4 luni, la 6 ani cu executare.
# Laurenţiu Georgel Neagoe,  fost şef de Post Poliţie Băbana: de la 8 ani, la 4 ani cu executare.
# Mihai Crăciun, fost șef la Biroul Examinări la SPCRPCIV Argeş: de la 3 ani, la 2 ani închisoare cu suspendare.
# Pentru Alexandru Nicolae, de la 2 ani şi 10 luni, la  2 ani închisoare cu suspendare.
# Marius Epure: se reduce pedeapsa de la 4 ani închisoare, la 3 ani închisoare cu suspendare.
# Florian Mircea Silveanu: de la 3 ani închisoare, la 2 ani închisoare cu suspendare.
# Virgil Ioniţă, subofiţer la SPCRPCIV Argeş, de la 3 ani cu suspendare, la 2 ani cu executare.
# Proca Traian, subofiţer la SPCRPCIV Argeş, de la 4 ani, la 2 ani cu executare.
# Aurelian Rădoi, subofiţer la SPCRPCIV  Argeş: de la 7 ani închisoare, la 3 ani cu executare.
# Nicolae Anghel: de la 4 ani, la 3 ani cu executare.
# Constantin Izabel Tudoroiu: de la 4 ani închisoare, la 3 ani cu executare.
# Ion Ciripan: de la 4 ani închisoare, la 3 ani cu executare
# Ion Ionaşcu, agent la Evidenţa Populaţiei Câmpulung: de la 5 ani şi 6 luni închisoare, la 4 ani cu executare.
# Laurenţiu Constantin Floroiu: de la 4 ani închisoare, la 3 ani cu executare.
# Constantin Marcu: de la 3 ani închisoare cu suspendare, la 2 ani, tot cu suspendare.
# Constantin Tinca: de la 4 ani închisoare, la 3 ani închisoare cu suspendare.
# Eduard Constantin Dumitrescu de la  3 ani cu suspendare, la 2 ani cu executare.
# Florin Stoica a rămas  la  1 an şi 6 luni, cu executare, la fel ca în sentinţa anterioară.
# Daniel Paul Mandu de la  4 ani, la 3 ani cu executare.
# Gheorghe Marius Mierlă: de la 7 ani, la 4 ani închisoare cu executare şi interzicerea drepturilor pe 2 ani.
# Florin Boroiu Badea: de la 7 ani, la 3 ani şi 6 luni cu executare.

Click AICI pentru vizualizare facsimil