Octavian Sachelarie: ,,E foarte uşor să spui despre copii că sunt dezinteresaţi, în condiţiile în care tu nu le oferi nimic”

Luni, 02 Iunie 2014 22:45

Cu sute de activităţi culturale organizate pe an, conducătorul celei mai active instituţii de cultură din Argeş, Octavian Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene ,,Dinicu Golescu”, ne vorbeşte în  interviul de mai jos despre viitorul bibliotecilor, în viziunea sa, dar şi despre cauzele lipsurilor educaţionale ale tinerei generaţii.
# Domnule director, procentual vorbind, care este trendul numărului de cititori ai Bibliotecii Județene ,,Dinicu Golescu” Argeș? Explicați acest trend.
- Să ştiţi că, de câţiva ani de zile, avem un anumit număr de utilizatori care se păstrează, şi mie mi se pare normal să fie aşa. Noi avem, în medie, pe ultimii cinci ani, în jur de 13.000 de utilizatori cu permis. Eu zic că avem un nivel bun de lectură în Piteşti. Până la urmă, lectura este un act democratic şi, cine vrea să citească, citeşte, şi cine nu, poate că îşi găseşte sursă de informare în altă parte; nu trebuie să fim atât de egoişti încât să nu ne dăm seama că există internet sau alte mijloace de informare. Sigur că lucrurile nu mai sunt ca până în 89, unde cartea era principalul mijloc de informare. Nu trebuie să fim pesimişti. Am văzut fel de fel de declaraţii de genul acesta, că nu se citeşte, că situaţia este sumbră sau că dispare cartea. Nu este adevărat. Se schimbă anumite lucruri şi este normal, pentru că şi societatea se schimbă.

,,Suportul scris convieţuieşte foarte bine şi cred că va convieţui şi de aici înainte, mulţi ani, cu suportul digital”

# Ce reprezintă internetul pentru bibliotecă: dușman, competitor sau partener?
- Internetul este, fără doar şi poate, nu mai putem omite, o sursă majoră de informaţie. Internetul este peste tot. Este văzut de unii ca o sursă democratică, de alţii este văzut ca un mijloc de manipulare şi de dezinformare. Adevărul este pe undeva pe la mijloc, dar, ca esenţă, nu mai putem face abstracţie de internet, care sigur că aduce şi lucruri foarte bune.
În ceea ce priveşte biblioteca, sigur că el devine o bibliotecă tip hibrid. Adică suportul scris convieţuieşte foarte bine şi cred că va convieţui şi de aici înainte, mulţi ani, cu suportul digital. Ca să spun aşa, biblioteca reprezintă o forţă din punct de vedere informatic, la ora asta. Noi avem o reţea de internet foarte extinsă, avem un site foarte puternic pe care utilizatorii noştri îl pot consulta. Avem o bancă de date foarte importantă care apare pe internet. Noi suntem racordaţi la aceste mijloace, sigur, punând în valoare şi ceea ce înseamnă suport tradiţional de lectură, adică fondul valoros pe care noi îl avem şi care a crescut în timp.  Să ştiţi că toată lumea are impresia că o bibliotecă se face peste noapte. Adică, dacă îmi daţi mie acum şapte miliarde să mă duc la librărie să cumpăr cărţi şi mâine este gata biblioteca. Nu este adevărat. Biblioteca aceasta a crescut în timp, 135 de ani se împlinesc la anul de lectură publică. Au fost oameni care au ars pentru fondurile actuale ale bibliotecii. Domnul Voinescu, fostul director al Bibliotecii, a realizat o secţie de Colecţii Speciale foarte valoroasă.

,,Este important să citim, nu pe ce suport citim”

# Care credeți că va fi viitorul bibliotecilor, pentru că aud tot felul de previziuni, că vor fi digitale, virtuale; sau nu vor mai exista?
- Acum, sigur, şi mie mi se par pertinente asemenea discuţii, dar trebuie să pornim de la ceea ce înseamnă o bibliotecă sau ce ar trebui să însemne ea în mileniul al treilea, mai bine zis. Sigur că există riscul ca o bibliotecă, așa cum o vedem noi, biblioteca tradiţională, hai să-i spun românească, să nu mai fie aşa peste 10 – 20 de ani şi sigur că nu va mai fi aşa. Însă biblioteca, văzută ca instituţie culturală, comunicaţională şi educaţională să ştiţi că nu va dispărea niciodată pentru că informaţie nu este egal cu cunoaştere, niciodată. Informaţia o găsim pe internet, dar este o informaţie neselectată, care intră în posesia unor oameni care nu au competenţa de a selecta o informaţie valoroasă, de a alege o informaţie valoroasă. Şi atunci rolul bibliotecii de mâine şi al bibliotecarului de mâine - de fapt, de astăzi, dacă vreţi, este acela de a fi moderator de informaţii. Este cel care selectează pentru noi informaţia validă şi ne pune pe drumul cel bun. Adică, el este cel care deschide nişte drumuri informaţionale şi gândiţi-vă numai la tinerele generaţii. Eu cred că acesta va fi viitorul bibliotecii, dincolo de suporturile informaţionale după care noi vom citi, că este digital, că este tradiţional, că înseamnă site-uri de lectură, că înseamnă facebook, că înseamnă orice lucru care este sursă de informaţie. Până la urmă, nu acest lucru este important. Este importantă funcţia esenţială a unei asemenea biblioteci. Sigur,  se discută de biblioteci virtuale, biblioteci digitale sau, mai nou, de bibliotecă infinită. Haideţi să ne întoarcem la realitate şi să mergem înainte liniştiţi pentru că, până la urmă, este important să citim, nu pe ce suport citim.

,,Personalul Bibliotecii Judeţene ,,Dinicu Golescu” e foarte atent la ceea ce se întâmplă şi încercăm, din mers, să preluăm unele probleme pe care comunitatea le are, de diverse naturi”

# Ce ar trebui să facă bibliotecile pentru ca să se adapteze generației de azi?
- Este o întrebare pertinentă, întrebarea dumneavoastră, şi haideţi să pornim de la o experienţă românească, pentru că, indiferent ce s-ar spune, România are specificitatea ei. De asta m-a convins pentru că aveam anumite idei preconcepute, umblând destul de mult prin Europa, iar când m-am întors în România susţineam că o bibliotecă adevărată, foarte importantă, are funcţie informaţională, nimic altceva. Dacă îi dă omului informaţia foarte repede şi bine este perfect. Dar, văzând câtă lume participă la evenimentele culturale de aici, mi-am dat seama că biblioteca subsumează această funcţie socială. Oamenii vin, discută, mai bârfesc, mai schimbă nişte idei, se mai întâlnesc. În fine, se creează o comunicare, din aceasta, directă, pe care internetul nu o are. Este vorba de comunicare şi de socializare pe care biblioteca, iată, o preia cu succes în condiţiile dramatice, aş vrea să spun, în care alte instituţii de socializare, şi aici mă refer la intituţiile de învăţământ, au căzut. Noi preluăm foarte multe lucruri pe care ar trebui să le facă, din punctul meu de vedere, şcoala. Un curs de bune maniere sau un curs de istorie şi civilizaţie argeşeană, de exemplu, acestea ar trebui să le facă şcoala. Sigur că eu aş putea să contribui la treaba asta, dar nu neapărat Biblioteca Judeţeană ,,Dinicu Golescu” trebuie să facă lucrurile acestea. Nu e nici un fel de problemă, le facem noi, le facem gratuit şi le facem cu succes, dar iată câteva din serviciile de care aţi întrebat. O bibliotecă contemporană modernă trebuie să fie foarte atentă la schimbările din societate şi să se raporteze la ele prin crearea unor servicii noi, iar personalul Bibliotecii Judeţene ,,Dinicu Golescu” e foarte atent la ceea ce se întâmplă şi încercăm din mers să preluăm unele probleme pe care comunitatea le are, de diverse naturi.
# De unde credeți că a pornit dezinteresul tinerilor pentru cultură?
- Eu cred că nu trebuie să acuzăm tinerii. Foarte mulţi, am văzut,  au o chestie acuzatoare, că copiii sunt nu mai ştiu eu cum. Nu copiii sunt vinovaţi. Trebuie să ne gândim foarte serios, împreună, ce am pierdut din vedere, şi ce ar trebui să facem în acest context, şi vă dau un singur exemplu: haideţi să ne gândim la şcoala românească, ce face de la 15 iunie până la 15 septembrie? Ce face pentru copiii noştri, în tot acest timp?  Vă spun eu, că dacă e să mergem împreună în perioada aceasta, o să vedem numai lacăte. Şi atunci, toţi suntem foarte supăraţi pentru că copiii noştri se duc în cârciumi, că stau nu ştiu pe unde şi aşa mai departe. Ei vor să se întâlnească cu grupul lor de apartenenţă, cu prietenii stau de vorbă. Păi, dacă bibliotecile şcolare sunt închise, sălile de sport sunt închise, unde să stea copilul?! Este foarte important să aibă copilul unde să bată o minge, să joace un ping-pong, de exemplu. E foarte uşor să spui că copiii sunt dezinteresaţi, în condiţiile în care tu nu le oferi nimic. Ce alternative au?! 
Nu trebuie să ne grăbim să spunem despre copiii noştri că sunt dezinteresaţi, în condiţiile în care nu le oferim nimic. Asta vrem să facem noi la bibliotecă, şi încercăm cu succes, zic eu, dar este insuficient.
# Biblioteca Județeană Argeș este cea mai activă instituție de cultură din județ, cu sute de activități culturale organizate într-un an. Îmi puteți spune care este feedback-ul tuturor acestor acțiuni în rândul tinerilor?
- Feedback-ul este următorul: noi pregătim tinere generaţii, şi asta am verificat, să ştiţi. În momentul în care un copil vine de la trei sau patru ani, cum se întâmplă aici, la bibliotecă, îl vei avea cititor şi participant la evenimentele culturale de aici, indiferent de ce se va întâmpla. A doua chestiune este faptul că îi văd crescând ca personalităţi. Noi am fost destul de atenţi şi am urmărit anumite cariere, oameni care au trecut pe aici, şi slavă Domnului, că avem foarte mulţi cu care ne putem mândri şi care au respect foarte mult pentru această instituţie; până la urmă, să ştiţi că, dincolo de faptul că mai avem foarte multe lucruri de făcut în acest domeniu, toate se văd în creşterea nivelului de civilizaţie, de toleranţă. Dincolo de toate lucrurile acestea, trebuie să spun că mai avem foarte mult de lucru. Eu voi fi mulţumit că ne-am făcut menirea şi dau un exemplu aici, care s-ar putea să pară grosier: când o să mă uit pe geam şi o să văd că nimeni nu-şi mai suflă nasul pe jos sau că nu mai aruncă hârtii pe jos, voi considera că s-au înfăptuit niște acte de cultură.
Lucian GHERGUŞ