“Noi te-am votat, iar dumneata vrei să ne-aduci bomba în comună?!”

Miercuri, 25 Iunie 2014 21:38

# Cetăţenii de la Răteşti au sărit în capul primarului  Matei Gheorghe. Tensiuni mari pe tema  viitorului depozit de deşeuri ce ar urma să fie construit la Răteşti.  După ce au aflat că este vorba despre substanţe foarte periculoase, localnicii au sărit la gâtul primarului Matei Gheorghe care, iniţial,  se arătase  pentru realizarea  obiectivului în comună, pe considerentul că viitorul depozit ar crea locuri de muncă  şi ar  aduce, prin impozite şi taxe, sume mai mari la bugetul local.  Dacă depozitul va fi sau nu construit la Răteşti rămâne de văzut. Deocamdată, deşi declarativ,  niciun director al instituţiilor deconcentrate

vizate nu s-a exprimat a fi pentru deschiderea unui nou depozit de deşeuri în Argeş, până la această oră, toate avizele par să fie favorabile proiectului privind construirea, aici, a unui sistem integrat de colectare, procesare, reciclare şi depozitare a substanţelor periculoase. Chiar şi Primăria Răteşti a dat aviz favorabil privind documentaţia PUZ - Plan Urbanistic Zonal şi RLU - Regulamentul Local de Urbanism pentru alipirea unui teren necesar realizării obiectivului  pe terenul localităţii, menţionând într-unul din documentele transmise APM Argeş că a fost consultată populaţia prin... afişarea documentaţiei la sediul Primăriei Răteşti. O procedură  viciată  care va fi reluată prin strângerea de semnături de la  cetăţeni.

Instituţia Prefectului anunţa în urmă cu două săptămâni obligativitatea organizării la nivelul Primăriei şi Consiliului local din Răteşti a unei  consultări publice a tuturor locuitorilor din comună, astfel încât rezultatul acesteia să fie o parte importantă a procedurii de obţinere a avizului de mediu la Agenţia Judeţeană de Mediu.
“Voi urmări îndeaproape această problematică, mă voi asigura că toate instituţiile cu competenţe în acest sens îşi vor face datoria pentru se respecta toţi paşii legali şi, mai ales, dorinţa cetăţenilor din Răteşti, exprimată prin consultare publică”, spunea, atunci, prefectul de Argeş, Mihai Oprescu.
Realitatea, bine cunoscută de autorităţi,  e că oamenii nici nu vor s-audă de aşa ceva, mai ales că există precedentul îngrijorător al incendiului de anul trecut de la depozitul din Câmpulung, însă la fel de adevărat e faptul că la Agenţia pentru Protecția Mediului Argeş au fost depuse deja  mai multe avize pozitive emise de autorităţile competente: certificatele de urbanism eliberate de Primăria Răteşti, avizul ANIF, avizul Direcţiei de Sănătate Publică și punctul de vedere al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
Se pare că peste consultarea cu pricina  s-a trecut destul de uşor.  Autorităţile locale susţin că  demersul ar fi fost deja bifat. Cum? Prin …afişarea documentaţiei la sediul Primăriei! Localnicii se aşteptau, cel mai probabil, la o dezbatere publică,  eventual încheiată cu vot, şi nici n-au apucat bine să se dezmeticească asupra felului în care şi-ar putea exprima dezacordul, că Primăria Răteşti a şi eliberat  o parte avize
După articolele apărute  în presa locală, tensiunile dintre localnici şi Primărie  s-au amplificat. “Oamenii s-au alarmat şi au venit peste mine să-mi spună «Noi te-am votat, iar dumneata vrei să ne-aduci bomba în comună». Între timp, au venit aici şi cei de la mediu şi n-au spus că va trebui să strângem semnături de la fiecare cetăţean în parte, ca să fie construit depozitul. Nu pot să spun de câte semnături e nevoie ca proiectul să treacă, cert este că oamenii nici nu vor s-audă de el şi, cel mai probabil, nu-şi vor da acordul  Aşteptăm şi noi  să vedem ce ni se spune de la  Mediu, ca să ştim cum trebuie să procedăm de acum încolo”, spune primarul comunei Răteşti, Matei Gheorghe”

“Dar dacă cetăţenii nu vor depozitul, nu pot eu să zic că-l facem, că mă vor arunca şi pe mine afară, după deşeuri”

Urmează o consultare ca la carte a cetăţenilor din Răteşti  (3500, în total), iar ultima aprobare pentru construirea depozitului o va da Consiliul Local. Primarul Matei Gheorghe recunoaşte că, personal,  fost, iniţial, pentru construirea depozitului de deşeuri în Răteşti, dar spune că va respecta dorinţa cetăţenilor, indiferent de interesul economic al localităţii.
“Ar fi fost bine pentru comună, pentru că s-ar fi creat 25 de locuri de muncă. În plus, fiind vorba despre o investiţie mare, ar fi avut de câştigat şi bugetul local, prin impozitele şi taxele plătite de noul agent economic. Dar dacă cetăţenii nu vor depozitul, nu pot eu să zic că-l facem, că mă vor arunca şi pe mine afară, după deşeuri”, mai spune primarul de la Răteşti.

Pe unde se depozitează deşeurile  din Argeş?

Potrivit evidenţelor APM Argeş, la nivel de judeţ se afla un singur depozit pentru deşeuri periculoase - în Davideşti - care deserveşte exclusiv uzinele Dacia de la Mioveni. Este vorba de o unitate cu o capacitate de 150.000 tone  ocupată în proporţie de 75%. Pe lângă acesta, în Argeş mai funcţionează un depozit de deşeuri menajere la Albota, insă la nivel de judeţ îşi mai desfăşoară activitatea încă 280 de agenţi economici care se ocupă de colectarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor industriale, inclusiv a celor periculoase. În opinia multora, mai lipseşte doar realizarea unui nou depozit de deşeuri, la Răteşti,  ca Argeşul să  fie asociat definitiv şi irevocabil cu o groapă de gunoi.

Cu legea în braţe şi deşeurile în judeţ

Întrebată de presă dacă este pentru sau împotriva deschiderii  unui nou depozit de deşeuri, directorul Agenţiei  pentru Protecţia Mediului Argeş, Mariana Ionescu, a răspuns evaziv
“Nu spun nici da nici nu, eu sunt pentru eliminarea deşeurilor în condiţiile legii. Cetăţenii sunt consultaţi şi vor spune dacă este  oportună sau nu  deschiderea acestui depozit , iar  decizia va fi a Consiliului Local Răteşti”.

Ce cantitate de deşeuri produce Argeşul?

Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş spune că la nivelul anului trecut, în judeţ au fost generate 502.000 tone de deşeuri industriale.
Dintre acestea, 306.000 tone au fost valorificate, iar 43.420 de tone au fost eliminate - depozitate în rampă. Din totalul deşeurilor industriale, 93.000 de tone sunt deşeuri periculoase. Dintre acestea, au fost valorificate anul trecut 61.000 tone şi depozitate, 33.000 tone“, a precizat Mariana Ionescu.

ECO DEP DES: “S-au făcut studii de amplasament împreună cu experţii de mediu recunoscuţi şi s-a ajuns la concluzia că amplasarea în zona Răteşti este cea mai bună”

Beneficiara proiectului, ECO DEP DES precizează că a derulat etapele prevăzute de legislaţie pentru investiţia “Sistem integrat de colectare, procesare, reciclare şi depozitare finală pentru deşeuri industriale, inclusiv deşeuri azbest”, Răteşti – Argeş:  „Demersurile pentru amplasarea unui depozit de deşeuri industriale în Argeş au început cu mai mult de doi ani în urmă. Motivaţia este că în zonă nu există nici un astfel de depozit, ceea ce duce la aruncarea deşeurilor periculoase în diverse zone şi depozitarea împotriva legislaţiei de mediu (vezi cazul Câmpulung); s-au făcut studii de amplasament împreună cu experţi de mediu recunoscuţi şi s-a ajuns la concluzia că amplasarea în zona Răteşti este cea mai bună, atât din punct de vedere al legislaţiei de mediu, cât şi pentru protejarea populaţiei; s-a obţinut colaborarea autorităţilor locale şi implicit a comunităţii, explicând că nu există posibilitatea unor efecte nedorite asupra populaţiei şi mediului; soluţiile alese de proiectant sunt cele mai performante în domeniu, nefăcându-se nici un rabat faţă de cerinţele legislaţiei române şi europene; beneficiarul lucrării este proprietarul unui incinerator de deşeuri periculoase, care în 6 ani de activitate nu a înregistrat nici un incident în exploatare. Experienţa beneficiarului în acest tip de problematică constituie o garanţie viitoare pentru exploatarea depozitului de deşeuri industriale; acest gen de investiţie trebuie stimulat de către autorităţi, deoarece în zonă sunt mari generatori de deşeuri periculoase (Uzinele Dacia, Rafinăria Arpechim, depozite de insecticide, pesticide, uzine chimice etc.) care, practic, nu au în acest moment soluţii convenabile pentru eliminarea acestora, ceea ce poate duce la crearea unor probleme grave de mediu, precum cea de la Câmpulung. În concluzie, scopul investiţiei noastre este de a găsi o soluţie pentru deşeurile deja existente în zonă. Viitorul sănătăţii populaţiei şi al mediului înconjurător este strâns legat de astfel de investiţii, aşa cum chiar legislaţia naţională şi europeană o impune“.
Cristina Stancu