Senatorul Constantin Tămagă: ”În Argeş, pomicultura e la pământ”

Miercuri, 02 Iulie 2014 19:03

Constantin Tămagă, senator şi fost director al Direcţiei Agricole Argeş, îi linişteşte, din poziţia de specialist în agricultură,  pe cei îngrijoraţi de producţia agricolă de anul acesta şi spune că, potrivit prognozelor, recoltele vor fi, cel mai probabil, peste cele din 2012, când a fost un an record pentru agricultură. ”Singura problemă ar putea apărea  dacă vor fi condiţii extraordinar de grele la recoltare”, spune senatorul de Argeş. Singurul sector îngrijorător este, din puncul de vedere al parlamentarului de Argeș, cel pomicol, pentru că, deocamdată, programul de reconversie a plantaţiilor n-a prea prins la fermieri.
Singurul sector  îngrijorător este, din puncul de vedere al parlamentarului de Argeş, cel pomicol, pentru că, deocamdată, programul de reconversie a plantaţiilor  n-a prea prins la fermieri.

Interes dezamăgitor

Programul de reconversie a plantaţiilor pomicole  este un proiect care pe viitor ne-ar putea asigura, din provenienţă autohtonă, necesarul de fructe.  Cu o condiţie: să funcţioneze ca la carte!  În Argeş, cel mai mare bazin pomicol al ţării,  unde plantaţiile sunt mult  îmbătrânite (şi unde vorbim aproape doar despre două specii, prun şi măr), dacă fermierii s-ar dovedi receptivi, până în 2010 ar putea fi  create 4000 de noi hectare de livezi. Deocamdată,  în primul an  de implementare a programului,  interesul pomicultorilor a fost sub aşteptări, nu doar în Argeş, ci în toată ţara, ceea ce n-a ajutat deloc acest sector.
“O situaţie complicată în agricultură este cea din pomicultură. Este singurul sector care, după ce a căzut, nu şi-a mai revenit, aşa cum s-a întâmplat în cazul cerealelor, cărnii sau oaie sau cărnii de pasăre.  La pomicultură e o situaţie deosebită, dar să sperăm că  programul privind reconversia  plantaţiilor pomicole  să creeze suficient  interes pentru fermieri, astfel încât  acest sector să se revigoreze. Deocamdată, interesul fermierilor pentru reconversia plantaţiilor este foarte mic, inclusiv în Argeş, însă programul se află abia la început  Să sperăm că pe parcurs se va crea o situaţie favorabilă”, spune senatorul de Argeş, Constantin Tămagă.
Amintim că autorităţile judeţene au demarat,  la sfârşitul anului trecut, o serie de acţiuni menite să pregătească Argeşul pentru reconversia şi înlocuirea vechilor plantaţii pomicole. Din analiza făcută  cu sprijinul Institutului  Pomicol Mărăcineni,  a rezultat că la nivelul judeţului Argeş există aproximativ 20.000 de hectare de livadă, predominând speciile de prun şi măr (peste 90%),  judeţul  nostru fiind deficitar însă la specii precum: păr, cireş, cais, piersic sau nuc. Din cele 20.000 ha, aproximativ 60% sunt plantaţii în declin, având peste 25 de ani vechime şi doar 10 % dintre plantaţii sunt din categoria celor tinere (cu vârstă de până în 10 ani).

“Vorbim de plantaţii îmbătrânite, de mărăcini, nu de livezi”

Senatorul Constantin Tămagă arată însă că, în fapt, situaţia este şi mai dramatică. “Argeşul are 11% din  suprafaţa  pomicolă a ţării, având cea mai importantă suprafaţă alocată acestui  sector, 56 de mii  de hectare,  însă vorbim de plantaţii îmbătrânite, de mărăcini, nu de livezi. Pe lângă ceea ce există la Institutul  Pomicol de la Mărăcineni, în Argeş mai există doar 300-400 de hectare  de plantaţii pomicole care produc. La nivel de judeţ, abia dacă putem vorbi de 1000 de hectare care pot fi  numite cu adevărat de plantaţii pomicole”,  explică senatorul Tămagă.
Cristina Stancu