”Niciodată nu vom fi 100% apăraţi impotriva inundaţiilor, dar efectele acestora pot fi limitate”

Miercuri, 20 August 2014 17:00

# Există un motto conform căruia „riscul zero costă infinit!”  Administraţia Bazinală de Apă  Argeş-Vedea deţine studii de fezabilitate  pentru  multe lucrări necesare  pe  cursurile de apă, realizate încă de la inundaţiile din 2005. Introducerea acestor lucrări pe lista de investiţii a tot fost însă amânată din lipsă de fonduri, iar consecinţele s-au văzut! Şi nu o dată! Recentele inundaţii de la sfârşitul lunii iulie arată că a ne rezumăm la întocmirea hărţilor de hazard, fără a şi face ceva cu ele, nu ne apără de catastrofe. Despre lucrările executate în ultimii ani pe cursurile de apă  care traversează judeţul Argeş, despre cele mai stringente amenajări care s-ar impune  pentru evitarea unor viitoare inundaţii, dar şi despre volumul la care este proiectat să reziste barajul Vidraru  sau nivelul de la care am avea, cu adevărat, motive de îngrijorare vorbeşte, într-un interviu acordat ziarului Atitudine în Argeş, Cristian Barbu, şeful Dispeceratului ABAAV,  poate cel mai operativ dintre reprezentanţii  instituţiilor care au gestionat  evenimentele  de luna trecută.

# La ce ar trebui să ne aşteptăm în situaţia în care Argeşul va mai intra sub incidenţa unor fenomene de amploarea celor din luna iulie? Care sunt zonele din  Argeş cele mai predispuse la inundaţii? 
- Zone predispuse la inundaţii sunt peste tot. Există un motto conform căruia „riscul zero costă infinit” şi „nu există protecţie absolută împotriva inundaţiilor”. Dacă în urma precipitaţiilor înregistrate în perioada lunii mai au fost afectate zonele riverane pr. Budeasa, Miceasca / Păuleasca, acum am avut viituri şi inundaţii istorice pe r. Bascov şi r. Cotmeana. Totul depinde de modul de manifestare al fenomenelor meteorologice, de cantităţile de precipitaţii înregistrate, de timpul de înregistrare al acestora şi în special de locaţia acestora.
# Care sunt zonele în care nevoia unor astfel de lucrări este cea mai mare, pentru evitarea unor evenimente de genul celor întâmplate la sfârşitul lunii iulie şi care sunt lucrările avute în vedere în viitorul apropiat?
- Lucrări din punct de vedere al apărării împotriva inundaţiilor sunt necesare în multe zone. După inundaţiile din luna mai a anului 2014 au fost identificate ca principale zone: r. Argeş (aval lac de acumulare Piteşti în zona cartierului Prundu Mic), r. Pauleasca (Micesti), r. Vâlsan (localităţile Mălureni, Muşăteşti, Brăduleţ), r. Budeasa (Budeasa), r. Cotmeana (Lunca Corbului, Hârseşti, Stolnici, Bârla), după viiturile din luna iulie 2014 r. Bascov (Cotmeana, Drăganu, Bascov).
Menţionăm că în toate aceste zone ABA Argeş Vedea deţine studii de fezabilitate realizate în urma inundaţiilor din anul 2005. În cazul introducerii acestor lucrări pe lista de investiţii, Studiile de Fezabilitate şi Deviziele Financiare ar urma doar să fie reactualizate din punct de vedere tehnic cu indicele statistic de inflaţie.
# Ce lucrări importante s-au realizat în ultimii ani pe cursurile de apă care traversează judeţul Argeş?
- Conform listei de investiţii a ABA Argeş-Vedea cu surse de la Bugetul de Stat, în ultimii ani sunt în curs de execuţie următoarele lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor :
- Amenajare râu Bratia între localităţile Berevoieşti şi Bălilesti
- Amenajare râu Bughea între localităţile Bughea de Jos şi Capul Piscului
- Amenajare râu Argeşel, între localităţile Hârtieşti şi oraşul Mioveni
- Amenajare Râul Doamnei pentru apărarea împotriva inundaţiilor, în localităţile Corbi, Domneşti, Pietrosani, Coseşti şi Dărmănesti
- Regularizare râu Argeş între acumularea Başcov şi acumularea Piteşti
- Regularizare râu Cotmeana, la Lunca Corbului şi pârâu Vârtej, afluent al râului Cotmeana, în localitatea Băbana
- Regularizare şi consoliodare maluri râu Vedița în localitatea Vedea
- Punere  în  siguranţă  Baraj  Goleşti
- Mărirea gradului de siguranţă în exploatare a Acumulării Pecineagu
- Amenajarea împotriva inundaţiilor a Râurilor Teleorman, Cotmeana, Vedea, Vediţa, în zona localităţilor afectate (Tătărăşti, Ţigăneşti, Colonesti, Costeşti) judeţele Argeş , Olt şi Teleorman
# Sfârşitul lunii trecute a demonstrat că realitatea din teren a depăşit nivelurile avute în vedere de hărţile de hazard în baza cărora  ar urma să se implementeze viitoarele proiecte de amenajare a  cursurilor de apă. Consideraţi că aceste proiecte ar trebui regândite?
- Hărţile de hazard la inundaţii realizate de către ABA Argeş Vedea în cadrul proiectului PPPPDEI (Plan pentru prevenirea protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în BH Argeş Vedea) prezintă limitele de inundabiliate pentru diverse probabilităţi de apariţie a debitelor: 0.1%, 0.2%, 0.5%, 1%, 10%. Debitele cursurilor de râu în urma fenomenelor hidrometeorologice înregistrate pe raza judeţului Argeş în perioada 27 - 30 iulie 2014 au avut valori de aproximativ 1% (odată la 100 ani) şi 0.1% (odată la 1000 ani). Hărţile de hazard la inundaţii indică delimitarea zonelor inundabile, debitele înregistrate pe râurile din judeţul Argeş fiind indicate şi prin Hărţile de hazard la inundaţii. Menţionăm faptul că extrase din aceste Hărţi de hazard la inundaţii sunt introduse în toate Planurile Locale de Apărare împotriva Inundaţiilor. În urmă realizării hărţilor de hazard la inundaţii, au fost realizate diverse scenarii de amenajare a bazinelor hidrografice, acestea fiind, la ora actuală, în stadiul de avizare la Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, în vederea obţinerii Acordului de Mediu. Conform Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung (HG 846 / 11 august 2010), localităţile trebuie apărate la un debit cu probabilitatea 1% (odată la 100 ani), iar metropolele (ex. Piteşti, Bucureşti) pentru apariţia unui debit cu probabilitatea de 0.1% (odată la 1000 ani). Prin aceste scenarii de amenajare sunt prevăzute a se execută diverse lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor – regularizări, îndiguiri, apărări de mal şi nu în ultimul rând, dar cele mai importante – acumulări nepermanente / poldere pentru atenuarea undelor de viitură (ex. Acumularea nepermanentă Mărăcineni – r. Doamnei).
# Care este diferenţa între o harta de risc şi una de hazard şi la ce ajută fiecare?
- Hărţile de hazard la inundaţii indică limitele de inundabilitate şi adâncimile apelor pentru debite cu diverse probabilităţi de apariţie, iar Hărţile de risc indică potenţialele efecte asociate inundaţiilor (cuantificarea pagubelor din zonele inundabile).
# Faptul că barajului Vidraru a ajuns la 98% din  nivelul normal de retenţie, înregistrând cel mai mare volum din ultimii ani, a creat panică în rândul populaţiei, chiar dacă ulterior au apărut informaţii şi clarificări care au mai liniştit apele. Dincolo de acest nivel, la ce volum este proiectat să reziste barajul şi de la ce nivel în sus am avea, cu adevărat, motive de îngrijorare? 
- Barajul şi lacul de acumulare Vidraru de pe râul Argeş sunt administrate de către Hidroelectrica SA prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş. ABA Argeş Vedea coordonează modul de exploatare a salbei de lacuri de acumulare de pe r. Argeş (indiferent de deţinător), această exploatare făcîndu-se în funcţie de prognozele meterologice şi hidrologice de scurtă durata. Faptul că acumularea Vidraru a avut un grad de umplere de 98% nu este o premieră şi nici un percol, în anii 2005 şi 2010, volumul lacului de acumulare Vidraru fiind peste NNR (nivel normal de retenţie). Atunci s-au efectuat deversări  prin intermediul celor 3 ferestre ale descărcătorului de suprafață, fără a se produce nici o inundaţie în aval. Menţionăm faptul că lacul de acumulare Vidraru are un volum la NNR de 450,62 milioane mc, peste acest nivel mai existând o tranşă de atenuare de 25 milioane mc. Declaraţia reprezentaţilor ABA Argeş Vedea a fost făcută referitor la faptul că toate lacurile de acumulare din bazinul hidrografic Argeş aveau, la începutul lunii august, un grad de umplere total de 98%, o premieră pentru această perioadă a anului.
# Precipitaţiile de la sfârşitul lunii iulie au produs pagube importante în  localităţile din Argeş şi, din nefericire, chiar şi pierderi de  vieţi omeneşti. Cum comentaţi felul în care a fost gestionată situaţia la nivel de judeţ?
- Pe perioada inundaţiilor din judeţul Argeş, activitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă a fost coordonată eficient de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Argeş prin preşedintele CJSU Argeş – prefectul judeţului Argeş, între toate instituţiile implicate în acest fenomen (ABA Argeş Vedea, CJ Argeş, IJSU, IJ Jandarmi, IJ Poliţie, MAPN, etc) existând o colaborare permanentă. A existat o comandă unică – preşedintele CJSU Argeş (prefectul judeţului) şi vicepreşedinte CJSU Argeş (preşedinte CJ Argeş). Comunicarea la nivelul primăriilor a fost permanentă pentru că primele  acre trebuie să intervină  sunt comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, iar apoi, dacă situaţia îi depăşea,  se solicita sprijin la nivelul CJSU Argeş.
Cristina Stancu