Klaus Iohannis s-a transformat, fără rușine, la Pitești, în Santa Klaus

Luni, 25 August 2014 00:00

# Hai la vot, că-i nul de tot. Aterizat într-un năvalnic tur de abureală electorală, atât de năvalnic de nu mai știa nici el cu ce ocazie prin zonă, Klaus Iohannis s-a străduit din răsputeri, săptămâna trecută, să demonstreze că el este omul care ne trebuie. Nu e ușor ca, până în octombrie, să convingi puhoi de lume scârbită de politică despre cum că tu ai fi altfel decât ceilalți, că nu furi, că nu minți. Klaus Iohannis s-a împiedicat imediat, și el, în propriile declarații, acestea fiind adaptate cu orașul în care se coace fiecare gogoașă electorală. Numai că, ghinion: recent, s-au inventat internetul, radioul și televiziunea, așa încât jurnaliștii mai află și despre ce s-a mai vorbit anterior. Așa încât prezidențiabilului de dreapta i s-a reproșat că la Brașov a afirmat că e mai importantă Autostrada Brașov-Sibiu, iar la Pitești cea Sibiu-Pitești. Putea, spre exemplu, să mintă și să le susțină pe ambele, că tot la fel vom merge pe drumurile noastre proaste.
Ajutorul neamțului de a-și da adânc cu stângu-n dreptul a venit și de la bravii peneliști din Argeș, hotărâți să fie principali vocaliști în opoziție, dar să mai rămână, pe cât posibil, și la guvernare.
Întrebat despre aberația politică născută fix pe malul râului Argeș, Iohannis s-a transformat, brusc, în Santa Klaus, opinând că aceia care încă rezistă cu dinții în ciolan au locurile sudate acolo, fiind atât de buni profesioniști. Adică Polexe, adică directorii de deconcentrate. Aceștia sunt, după gândirea de scurtă durată a lui Santa Klaus, niscai guru ai  domeniilor în care activează, prea buni (prea ca la țară), de neschimbat, în niciun caz pe criterii politice.
Ghiveciul politic de nedescris a continuat în Sala Mare a Teatrului Davila, unde PNL-iștii s-au bulucit la parter iar PDL-iștii la balcon, semn că cei din urmă sunt totuși Julietele piesei în plină derulare. Atacanți precum Ion Baicea, primarul rebel al orașului calamitat continuu Costești, generalul fără armată Gabriel Bratu și alte minunății emanate de organele de partid au luat loc în față. Totul pentru o cauză nobilă și demnă, cum ar fi smulgerea ciolanului public de la javrele pesediste, care nu se mai dau odată jos de pe cadavrul județului și chiar al țării. Aplauze, promisiuni, speranțe. Ale lor, ale politicienilor, nu ale oamenilor simpli. Aceștia nu mai există demult în ecuație, nici măcar după virgulă…
Spiridon VOINESCU