Soţii Săvulescu învinovăţesc OTP Bank şi EximBank pentru insolvenţa SC Vlăsia

Luni, 25 August 2014 00:00

Printre creditorii împotriva cărora Aurel şi Emilia Săvulescu au formulat contestaţie, cerând instanţei scoaterea sumelor revendicate din tabelul creanţelor, se numără OTP Bank şi EximBank. Cele două bănci s-au înscris la masa credală a SC Vlăsia -  societate aflată în faliment - cu peste 17 milioane de lei, împreună. Patronii Vlăsia ţin să arate în instanţă că situaţia dificilă în care de află firma lor a fost cauzată de executarea culpabilă a obligaţiilor  celor două bănci.
Instanţa ar trebui să se pronunţe în toamna acestui an asupra contestaţiei formulate de Emilia Săvulescu, în calitate de asociat şi  Aurel Săvulescu, în calitate de  administrator  dar şi de creditor al SC Vlăsia SRL, împotriva  multor creanţe revendicate de unii creditori. Printre acestea, o creanţă garantată a OTP Bank, de 4,43 milioane lei şi o creanţă garantată a  EximBank, de 12, 8 milioane lei.
În august 2009, SC Vlăsia contracta de la OTP Bank un credit în valoare de 4.5 mil de euro, sumă din care a utilizat  doar 3,4 mil de euro. Printre altele, creditul a fost garantat şi  printr-o scrisoare de garanţie bancară emisă de EximBank în favoarea  OTP:
“Din cauze neimputabile subscrisei, OTP Bank a considerat că riscul de credit s-a produs şi a executat scrisoarea de garanţie bancară emisă în favoarea sa de EximBank”, arată soţii Săvulescu în contestaţia depusă la Tribunalul Specializat Argeş
Executarea scrisorii de garanţie bancară, despre care soţii Săvulescu spun că ar fi  afectat grav situaţia financiară a firmei lor, s-a efectuat pentru 80% din valoare creditului luat de SC Vlăsia de la  OTP Bank, respectiv 3,04 mil euro.
“Situaţia financiară în care se află subscrisa, de insolvenţă, este cauzată de executarea culpabilă a obligaţiilor ce le reveneau pârâtelor în derularea contractelor de credit şi a programului de investiţii finanţat de OTP Bank şi EximBank (…) Dificultăţile întâmpinate de subscrisă în accesarea creditelor aprobate iniţial au fost determinate de formalităţile excesive care au cauzat întârzierea termenelor de tragere a sumelor de bani din creditul de investiţii şi nerespectarea condiţiilor solicitate de subscrisă şi aprobate de OTP Bank în iulie 2012, fapt care a generat o imposibilitate obiectivă de achitare a ratelor scadente  aferente lunilor decembrie 2012 - martie 2013”, se arată în contestaţia depusă la Tribunalul Specializat Argeş.
Invocând corespondenţa purtată cu băncile, soţii Săvulescu spun că acestea ar fi fost de acord cu prelungirea perioadei de graţie şi a perioadei de tragere până la 30.03.2013, precum şi cu eliberarea unui depozit de cash colateral, în valoare de 225.000 de euro şi reducerea plafonului  de rezervă de la 225.000 de euro, la 80.000 de euro.
“Deşi nu din culpa noastră am ajuns în imposibilitatea de a  achita ratele  către OTP Bank, subscrisa am propus să achităm ratele scadente  imputate  de OTP Bank,  OTP Bank nu a oferit nici un răspuns în acest sens. Precizăm că după o perioadă de 8 luni de zile, din august 2012 , până în martie 2013, deşi a fost aprobată tragerea sumelor de bani, OTP nu a permis SC Vlăsia să tragă aceste sume. Atât EximBank, cât şi OTP Bank au prelungit termenul pe toată durata perioadei de desfăşurare a contractului de credit, fapt care generat pentru Vlăsia cheltuieli suplimentare şi neprevăzute - dobânzi şi comisioane bancare, penalităţi către APDPR pentru prelungirea contractului, cheltuieli şi  comisioane  de pază, impozite şi taxe locale. Acest fapt a condus la decapitalizarea societăţii. În aceste condiţii, scadenţarea anticipată a creditului a fost  efectuată abuziv şi a prejudiciat grav subscrisa, determinând insolvenţa acesteia”, se mai arată în documentul amintit.
***
Soţii Săvulescu au de dus un război greu cu cei 44 de creditori ai SC Vlăsia. Deocamdată, au contestat lista creditorilor care au anunţat că au de recuperat diverse sume de la SC Vlăsia şi au cerut judecătorilor de la Tribunalul Specializat Argeș să înlăture ori să diminueze creanțele reclamate de o parte dintre aceştia. Numai  că  lista e lungă, iar sumele sunt uriaşe, de ordinul a zeci de miliarde de lei vechi. 
Iată care sunt cei 44 de creditori aflaţi pe urmele Vlăsia: Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA IFN, BCR, OTP Bank România, SC Arabesque, Finanțele Publice Argeș, Eximbank, Direcția Sanitar Veterinară Argeș, APIA, Primăria Pitești, SC Intercom Trading, SC Airport Management& Construction, NBG Leasing, SC Duți Bela Grando, SC La Consulenza SRL, SC Spicul Etap SA, Banca Comercială Carpatica, Societatea Agricolă Iany Prima, SC Eval Expert SRL, SC Hidro Argeș SRL, SC One SMM Print Document SRL, Obloja Ion, SC Concret Ro Grup SRL, SC Libra Corporation SRL, SC  Salubritate 2000 SA, SC Aluța SA, Cătăniciu Radu Florin, SC Orlando Import Export 2001 SRL, SC Higiena Deptox SRL, SC Apă Canal 2000 SA, SC Com Grande Bussines SRL, SC CEZ Vânzare SA, SC Vic Prod SRL, SC Mill Expert SRL, GDF Suez, SCA Cătăniciu și Asociații, SC Amat SA, SC Marathon Distribution SRL, SC Coca-Cola HBC România SRL,  SC Gemina Building SRL și SC Milomar Auto Parts

Căderea SC Vlăsia

SC Vlăsia, astăzi urmărită de 44 de creditori, era acum câțiva ani spaima licitațiilor din Argeș, în special pentru programul lapte-corn. Concurența dintre Lactag – firmă preferată a președintelui Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu - și Vlăsia s-a lăsat, ani buni, cu procese răsunătoare. Procese câștigate, de obicei, de firma lui Aurel Săvulescu, firmă reprezentată de multe ori în instanță de celebrul avocat Doru Viorel Ursu, fost ministru de interne al României. Criza a venit însă tocmai când Vlăsia a investit resurse importante într-o fabrică-gigant poziționată la km. 85 pe Autostrada București-Pitești, construcție care, probabil, a secătuit de resurse firma omului de afaceri Aurel Săvulescu.
Cristina Stancu