Codruţ Vlăsceanu se luptă, din pușcărie, pentru averea confiscată

Luni, 08 Septembrie 2014 00:00

# Fostul şef de la Permise, încarcerat la Colibaşi, reclamă, în continuare, nereguli grave în procesul cu ANI şi Statul Român.
Săptămâna trecută, Curtea de Apel Piteşti a constatat, în dosarul 805/46/2014, netimbrarea cererii de revizuire formulată de avocatul lui Codruţ Vlăsceanu şi a dispus repetarea procedurii de citare a părţilor (Vlăsceanu Gheorghe Codruţ -  în calitate de revizuent,  Agenţia Naţională de Integritate şi Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin DGFP Argeş - în calitate de pârâţi şi o parte dintre membrii familiei sale - Vlăsceanu Silviu Gabriel, Vlăsceanu Maria,  Popescu Alina Elena, Popescu Cristian Ciolpan Cornelia), admiţând şi cererea referitoare la imposibilitatea de prezentare în faţa instanţei a fostului comisar, aflat  după gratii.  Judecarea cauzei a fost, astfel, amânată pentru 14 octombrie 2014, dată la care, fostul şef al SPCRPCIV ar putea şti, din închisoare, dacă averea ce i-a fost confiscată se va întoarce sau nu în familie.

Încă de acum trei ani, la scurt timp după pronunţarea sentinţei din 27 aprilie 2011, în urma căreia fostului comisar-şef de la SPCRPCIV i-a fost confiscată averea (considerată de instanţă ca fiind dobândită ilegal), Codruţ Vlăsceanu a formulat  cereri peste cereri de îndreptare a unor erori materiale şi a unor omisiuni  care au dus la acest deznodământ. Vlăsceanu a explicat că în dosarul instrumentat de Curtea de Apel Piteşti se regăsesc o serie greşeli de calcul care au dus la  prejudicierea sa materială, aspecte prezentate în dosarele aflate pe rolul Curţii de Apel Piteşti. Codruţ Vlăsceanu susţine că, prin erori le invocate, i s-au confiscat în plus sume importante de bani.
Fostul comisar a atras atenţia mai ales asupra neconcordanţelor din sentinţa 258/2011, argumentând, printre altele, că soţia sa a obţinut ca  venit din salariu, spre exemplu, în anul 2008, o sumă de peste 30.000 lei vechi, în timp ce în sentinţa 258/2011 s-a concluzionat că Vlăsceanu Maria ar fi obţinut din salariu, pe anul 2008, doar  4.555 lei. De aici rezultă o diferenţă de 25 000 lei, care, neluată în calcul, n-a fost acceptată la justificarea veniturilor fostului comisar (iar exemplele lui Vlăsceanu nu se rezumă la această sumă).
În cei trei ani de procese,  singura îndreptare care s-a făcut a fost cea în privinţa adresei lui Vlăsceanu, care, deşi a reclamat că a fost prejudiciat de instanţă, a rămas, în continuare  cu averea confiscată.  Reamintim că timp de 5 ani, Codruţ Vlăsceanu a fost citat la adrese greşite, cu toate că  la dosarul cauzei au fost depuse atât actul de identitate, cât şi o adresă de la Evidenţa Populaţiei. “Nu întâmplător am fost citat greşit - magistratul, aşa cum am mai arătat, avea cartea de identitate în mână - ci cu intenţie, pentru a nu putea intra în posesia sentinţei 258/2011 şi pentru a nu mă putea încadra în cele 15 zile pentru depunerea recursului” explica, înainte de condamnarea sa definitivă, pentru ziarul atitudine în Argeş,  Codruţ Vlăsceanu.

“Este halucinant ce mi se întâmplă!”

În opinia fostului comisar,  instanţa n-a ţinut cont de o fişă fiscală  adusă ca probă de Vlăsceanu, document care ar fi trebuit să schimbe  suma  avută în vedere la justificarea veniturilor familiei sale. “Este halucinant ce mi se întâmplă (…) Ce altă probă este  mai concludentă decât fişa fiscală din care rezultă  un venit legal din salariu de 350 de milioane lei vechi. Consider că averea mi-a fost confiscată abuziv, furată.“, spunea Codruţ Vlăsceanu înainte de pronunţarea sentinei Înaltei Curţi ce Casaţie şi Justiţie

Codruţ Vlăsceanu a semnalat şi unele abuzuri legate de cercetarea soacrei sale

În dosarul împotriva ANI, Codruţ Vlăsceanu a reclamat şi modul în care a fost cercetată soacra sa, Ciolpan C. “Neavând motive de cercetare în cazul meu (pentru că am justificat în plus, aşa cum chiar ANI precizează, peste 2,2 miliarde lei vechi) total eronat, fals şi neprobat s-a trecut la cercetarea soacrei mele. La pagina 16, punctul IV, alin.1 din sesizarea ANI-instanţă, se arată că am înstrăinat bunuri soacrei mele Ciolpan C, făcându-se precizarea mincinoasă, falsă, abuzivă şi neprobată că la dosar există şi documente din care rezultă acest lucru.  Numai că în dosar nu se găseşte nici măcar o probă, un document în acest sens. Urmare a acestei minciuni grosolane, instanţele, fără a ţine cont de aceste aspecte şi părtinind total ANI, dispun cercetarea soacrei mele, Ciolpan C. Aşa s-a ajuns ca o femeie de 75 de ani, bolnavă şi operată, să fie terfelită abuziv prin procese, timp de 5 ani“, mai spune Codruţ Vlăsceanu, care, tot referitor confiscarea averii şi la cercetarea soacrei sale, precizează că ANI  nu a ţinut cont de faptul că aceasta a realizat venituri din salariu şi pensie sau orice alte venituri legal obţinute (din vânzare teren, autoturisme, apartament, prin notariat) şi a reţinut în dreptul lui Ciolpan C. ”venituri zero”!
Acestea nu sunt însă singurele nereguli semnalate de Codruţ Vlăsceanu. Atitudine în Argeş a relatat, în mai multe numere, erorile indicate de fostul şef de la Permise în dosarul civil şi cel penal în care a fost cercetat după izbucnirea scandalului.
Pe tot parcursul acestor ani, Codruţ Vlăsceanu a încercat să demonstreze că ANI l-a cercetat abuziv: “Am justificat, în plus faţă de averea dobândită, 223.970  lei (din pagina 45 a actului de constatare rezultă  o avere dobândită de  600.861 lei şi venituri realizate de 824.831 lei). Se pune întrebarea: ce nu a justificat familia mea şi de ce am fost cercetat de ANI în aceste condiţii?”
Cristina Stancu