Nicolae Diaconu, primarul municipiului Curtea de Argeş: ,,Sunt mulţumit că mi-am dus ideile la capăt şi am putut face lucruri bune pentru comunitate”

Luni, 08 Septembrie 2014 00:00

# Nicolae Diaconu: ”S-a văzut o creştere a turiştilor, dar partea proastă este că drumurile naţionale către Curtea de Argeş sunt jalnice, atât dinspre Vâlcea cât şi dinspre Braşov”.

Aflat la jumătatea celui de-al doilea mandat, primarul Nicolae Diaconu simte, mai mult decât în primul, satisfacția lucrului bine făcut. Pentru că primul mandat a fost unul al provocărilor, al proiectelor mari începute, dar neterminate. Așa cum spune însă chiar domnia sa, oamenii au înțeles că o dezvoltare sănătoasă nu se poate face cu investiții mici, de fațadă, ci cu eforturi serioase, eforturi de durată. Fonduri europene de milioane de euro atrase, investiții majore în infrastructură – iată numai două aspecte asupra cărora edilul-șef al cetății Basarabilor s-a aplecat cu insistență. Și se vede cu ochiul liber. Despre acestea și despre multele probleme cu care se confruntă, aflăm din interviul de mai jos.

# Domnule primar, ştiu că Municipiul Curtea de Argeş a atras foarte multe fonduri europene. Ce au însemnat pentru comunitate aceşti bani europeni?
- Noi avem un buget local mic, în comparaţie cu alte municipii, iar cheltuielile sunt enorm de mari, mai ales în domeniile educaţiei şi sănătăţii, aceste domenii fiind prioritare pentru noi, administraţia locală.
Avem foarte multe cheltuieli cu şcolile. Deşi avem în jur de 32 de mii de locuitori, pe teritoriul municipiului Curtea de Argeş funcţionează şase licee, şase şcoli generale şi şase grădiniţe. Ne mai adresăm şi locuitorilor din zona de nord a judeţului, care apelează la serviciile noastre din sănătate şi educaţie. Toate costurile pe aceste servicii noi le suportăm, pentru că suntem proprietari pe spaţiile respective şi avem obligaţia, prin lege, să le alimentăm cu energie electrică şi tot ce înseamnă utilităţi. În aceste condiţii, presiunea pe bugetul local este foarte mare, circa 20% din buget se duce în învăţământ şi în sănătate şi am fost nevoiţi, pentru a rezolva necesităţile oamenilor, ale municipiului, să apelăm la fonduri europene. 
# Care sunt principalele proiecte pentru care aţi reuşit să atrageţi bani europeni?
- Avem satisfacţia că aproape toate proiectele depuse au fost finalizate cu contract de finanţare. În momentul de faţă mai avem trei proiecte pentru reabilitarea a patru şcoli. Aceste proiecte sunt în faza de precontractare. Am depus proiectele tehnice, iar acum aşteptăm, dintr-un moment în altul, să ne cheme pentru semnarea contractului de finanţare. Dacă şi acestea vor primi finanţare pot să spun că absolut toate proiectele noastre au fost eligibile.
Cel mai mare proiect, care a rezolvat o problemă stringentă a municipiului, a fost cel denumit ,,Planul Integrat de Dezvoltare Urbană”, care cuprinde trei capitole:
Primul capitol, şi cel mai important, a fost reabilitarea a 47 de străzi din trei cartiere ale municipiului, străzi care erau din pământ şi piatră. Până în momentul de faţă, la acest capitol am reuşit să finalizăm partea carosabilă, trotuarele şi şanţurile. Urmează să mai facem o serie întreagă de podeţe pentru intrarea în gospodării. S-au făcut şi marcajele rutiere şi semnele de circulaţie.
Celălalt capitol din ,,Planul Integrat de Dezvoltare Urbană” prevede reabilitarea a trei clădiri ce vor fi folosite, două dintre ele pentru servicii sociale, cu precădere pentru persoanele cu handicap, iar cealaltă clădire, care este şi ea în proporţie de 90 – 95% finalizată, va funcţiona ca şi centru de recreere pentru pensionari, unde vor putea să-şi desfăşoare diferite activităţi. Din punctul meu de vedere, până la sfârşitul anului vor fi finalizate toate lucrările pe acest program.
Al treilea capitol din acest proiect se referă la siguranţa cetăţenilor, ca şi temă clară de obiectiv şi prevede montarea a 16 camere video în principalele puncte din oraş. Aceste camere funcţionează printr-o reţea wireless, fapt pentru care acest proiect se poate extinde, fiind necesare a fi montate doar camerele de supraveghere, fără întreg sistemul, acestea putând fi conectate la sistemul existent.
Acest capitol este finalizat, s-au montat toate cele 16 camere video; şi vreau să vă spun că, deja, ne-au ajutat în unele cazuri de infracţionalitate. Însăşi prezenţa acestui sistem de supraveghere video este un element de descurajare a diferitelor acte de infracţionalitate.

Promovarea turistică a municipiului Curtea de Argeş

Mai avem un proiect pe care l-am finalizat şi care a avut ca drept obiectiv promovarea turistică a municipiului Curtea de Argeş. În cadrul acestui proiect am promovat şase obiective turistice, respectiv: Biserica Domnească, Mânăstirea Curtea de Argeş, Ruinele Sân Nicoară, Fântâîna lui Manole, Muzeul Municipal şi Casa Norocea. A fost un proiect de promovare al acestor obiective turistice.
# În urma acestui proiect a crescut numărul turiştilor? Aţi făcut un studiu în acest sens?
- S-a făcut un studiu în acest sens prin informaţiile luate de la agenţii economici care sunt operatori de turism. S-a văzut o creştere a turiştilor, dar partea proastă este că drumurile naţionale către Curtea de Argeş sunt jalnice, atât dinspre Vâlcea cât şi dinspre Braşov.
Pe perioada de vară am avut foarte mulţi turişti. Deşi am avut o vară plină de precipitaţii, municipiul Curtea de Argeş s-a bucurat, şi anul acesta, de un număr mare de vizitatori. Anul trecut a fost un an mult mai bun. Într-un studiu făcut în situaţii foarte clare luate de la operatorii de turism care au unităţi de cazare, gradul de ocupare al acestor unităţi a fost foarte mare. Acum, nu pot să spun că acest lucru s-a întâmplat numai datorită proiectului nostru, dar atractivitatea turistică a municipiului a fost mai mare.
# Mai aveţi şi alte proiecte pe fonduri europene pe care le-aţi implementat sau urmează să le implementaţi?
- Mai avem în derulare, acum, un proiect de reabilitare a ambulatoriului Spitalului Municipal Curtea De Argeş. Este un proiect în valoare de trei milioane de lei noi şi presupune reabilitarea clădirii şi dotarea cu aparatură ultramodernă a tuturor cabinetelor medicale din ambulatoriul spitalului. Deja am semnat ordinul de începere a lucrărilor. În scurt timp se va preda amplasamentul şi vor începe lucrările de reabilitare a clădirii.
Aşa cum am mai spus, atât învăţământul cât şi sănătatea sunt prioritare pentru noi, administraţia locală.

Economie la bugetul local de 200 mii de euro pe an

Totodată, suntem în pregătirea licitaţiilor pentru un parc fotovoltaic de 0,5 megawaţi care va produce energie electrică, asigurând în proporţie de 80% consumul de energie electrică cu iluminatul public şi cu o parte din instituţiile publice locale.
În felul acesta vom aduce o economie la bugetul local de circa 200 mii de euro pe an, bani ce vor putea fi folosiţi în alte scopuri. În momentul de faţă, cheltuielile cu energia electrică se ridică undeva la peste 300 mii euro pe an.
# La ce valoare se ridică totalul proiectelor pentru care aţi reuşit să atrageţi bani europeni?
- Totalul proiectelor pe fonduri europene finalizate şi depuse se ridică la suma de 18 milioane de euro. Noi avem bugetul propriu undeva între 4 şi 5 milioane de euro pe an. Practic, noi, în ultimii trei ani de zile, de când ne-am ocupat de atragerea banilor europeni, am reuşit să dublăm bugetul local.
# Câţi oameni din primărie au lucrat pentru atragerea acestor bani?
- Vreau să vă spun că, dacă aş fi avut un colectiv mai mare şi posibilitatea să angajez pentru a putea lucra mai eficient şi mai repede, lucrurile ar fi stat mult mai bine.  La aceste proiecte pe fonduri europene, în valoare de 18 milioane de euro, am lucrat eu şi încă două persoane.  Toate aceste lucruri au fost făcute de trei persoane. Noi ne-am ocupat de scrierea şi de implementarea proiectelor.
# Spuneţi-mi, vă rog, care a fost reţeta succesului, cum au reuşit trei persoane, în numai câţiva ani, să atragă 18 milioane de euro?
- Oamenii cu care am lucrat nu au ştiut că se termină programul la ora 16, sau că este sâmbătă sau duminică. Nici măcar nu am putut să-i motivez, decât cu acel spor care se dă pentru proiecte europene. Dar au înţeles că este o necesitate şi o oportunitate pentru comunitatea lor. Eu vin din mediul privat, unde lucrurile erau foarte clare şi stricte, iar banii trebuiau cheltuiţi cu o foarte mare eficienţă. Aşadar, zic eu, că am avut un avantaj în sensul acesta. Am avut şi un director economic profesionist, care este un gestionar foarte bun al fondurilor. Oamenii au înţeles că este o oportunitate şi că putem să facem mai mult pentru acest minunat loc.
În primul meu mandat au existat şi nişte discuţii pentru că am avut tot oraşul un şantier. Mă apucasem să schimb tot ce înseamnă conducte de apă şi canalizare şi am răscolit toate cartierele. Toţi îmi spuneau că nu se face aşa, pentru că în primul mandat trebuie să fac lucruri de faţadă, lucruri frumoase ca să le vadă lumea. Eu nu am mers pe principiul acesta. Fac lucruri care trebuie făcute. Deşi nu a fost mai nimic finalizat la sfârşitul primului mandat, erau numai lucrări începute şi proiecte scrise, contractate, dar nimic implementat, oamenii au înţeles ceea ce vreau să fac şi că dezvoltarea durabilă nu se face în câţiva ani de zile şi astfel mi-au acordat girul pentru al doilea mandat. Sunt mulţumit că mi-am dus ideile la capăt şi am putut să fac lucruri bune pentru comunitatea mea.
Lucian GHERGUŞ