Condamnarea lui Cătălin Chelu îi creşte lui Gigi Văsîi şansa de a controla, în sfârşit, Alprom

Luni, 15 Septembrie 2014 00:00

# Vânzările penale de terenuri ale Alprom către firmele lui Chelu ar putea fi anulate.

Războiul lui Gheorghe Văsâî cu omul afaceri Catalin Chelu - condamnat definitiv, săptămâna trecută, de Curtea de Apel Bucureşti, la şase ani de închisoare în dosarul "Mită la MAI", pentru tentativa de mituire a fostului secretar de stat în Ministerul de Interne Dan Valentin Fătuloiu - pare să se apropie de final. Cu artizanul ingineriilor financiare - care au dus la devalizarea Alprom - după gratii,  patronului  SC Financiar Urban (acţionarul majoritar de drept la Alprom, dar ignorat de administratorul judiciar al fabricii de mobilă) îi cresc considerabil şansele de a-şi putea spune cuvântul în AGA Alprom. Deocamdată, Gigi Văsâi aşteptă ca  Tribunalul specializat  Argeş să se pronunţe asupra unei contestaţii formulate împotriva măsurilor adoptate de administratorul judiciar al Alprom SA, contestaţie în care sunt detaliate şi câteva dintre metodele prin care Gruparea Chelu a băgat SC Alprom în faliment.

Doi dintre creditorii  Alprom - SC Financiar Urban (care este şi acţionar majoritar al fabricii) şi  SC Salubritate 2000 - au depus, la sfârşitul lunii trecute, la Tribunalul Specializat Argeş,  o contestaţie împotriva  măsurilor adoptate de administatorul  judiciar al Alprom la data de 29 iulie 2014, când a fost întocmit raportul în procedura de insolvenţă, procedură deschisă în iunie, anul curent. Cele două firme contestatare  solicită, printre altele, anularea măsurilor dispuse de administratorul judiciar în ceea ce priveşte structura  acţionariatului societăţii.  Interesul este unul uriaş, mai ales că SC Financiar Urban beneficiază de o hotărâre judecătorească prin care se reţine că este proprietara  unui pachet de acţiuni de care administratorul judiciar al Alprom nu ţine seama, iar măsurile dispuse de acesta din urmă îi încalcă flagrant drepturile.

Transferuri  dubioase

În documentul înaintat, luna trecută, instanţei se arată că raportul administratorului judiciar al Alprom vorbeşte de o scădere a cifrei de afaceri a fabricii de mobilă, fără a indica şi cauzele care au  stat la baza respectivei scăderi, dar şi că în raportul depus la dosar, administratorul judiciar vorbeşte de faptul că în ultimii trei ani  anteriori deschiderii procedurii insolvenţei s-a constat că au fost efectuate  două transferuri dubioase de active.
Este vorba despre un teren în suprafaţă de 239.644 mp şi clădirile amplasate pe acesta - în suprafaţă construită de 82.690 mp - proprietatea Alprom, către  CIBROSAT SA Galaţi (firma la care Cătălin Chelu e acţionar) pentru o creanţă în sumă de  8,76 mil. lei,  reprezentând împrumut şi daune interese plus  cheltuieli de executare.
“Acest transfer a fost făcut în dauna Alprom, fără ca acţionarii să fie  informaţi şi fără să existe o  hotărâre a AGEA cu privire la contractarea acestui împrumut, sau  de înstrăinare de active ale SC Alprom”, se arată în contestaţie.
Al doilea transfer la care se face referire    vizează înstrăinarea către Electroaargeş (firmă controlată, de asemenea, de Cătălin Chelu) a 59.745 mp, împreună cu imobilele  amplasate  pe acesta, pentru suma de 1.000.000 de euro.
“Preţul derizoriu şi neserios din ambele contracte conduc indubitabil la anularea lor. Reaua credinţă, atât a vânzătorului, cât şi a cumpărătorului, este pe deplin dovedită, ţinând cont că Chelu Cătălin este acţionar în toate cele trei societăţi comerciale – Alprom, Cibrosat şi Electroargeş - şi la concluzia că scopul  urmărit a fost acela de a ruina Alprom, pentru că a pierdut, în instanţă, poziţia de acţionar majoritar. ”  se mai arată în contestaţie.

8 euro/mp, faţă de 170 de euro/mp  preţul real al terenului

La un simplu calcul matematic se poate observa  că preţul de vânzare din tranzacţia cu Electroargeş a fost de 8 euro/mp de teren şi construcţii, în condiţiile în care preţul de vânzare numai al terenului, în zona Fabricii de Bere, unde se găseşte Alprom, este de 170 de euro/mp.
În plus, în cazul celeilalte tranzacţii, Cibrosat SA Galaţi nu avea niciun suport legal să împrumute Alprom SA cu suma de  8, 76 mil lei, întrucât această societate nu are statut juridic de IFN sau de societate bancară care să-i permită acordarea unui împrumut  către o persoană juridică.
“Procesul verbal de adjudecare din 30.05.2012, încheiat în dosarul de executare 137/2012 cu privire la imobile, terenuri  şi construcţii, pe care Brânză Mihai, în calitate de preşedinte al  CA al SC Alprom l-a semnat cu reprezentantul Cibrosat  este un act fraudulos, întocmit cu scopul de a prejudicia  interesele acţionarilor Alprom şi de a aduce societatea în pragul falimentului. ” se mai  arată  în contestaţie.
Şi în acest caz, valoare de tranzacţionare este de 8 euro/mp (teren+construcţie), faţă de 170 de euro/mp  preţul real al terenului tranzacţionat, în cazul unei suprafeţe învecinate .
În aceiaşi contestaţie se mai arată şi că raportul  întocmit de către administratorul judiciar nu prezintă toate cauzele care au dus la lipsa de lichidităţi în  patrimoniul Alprom.
“Fără nicio aprobare a a AGA, membrii Consiliului de Administraţie al  SC Alprom i-au vândut  lui Cătălin Chelu, la un preţ derizoriu, acţiuni ale SC Rotan SA- Societate la care Alprom SA era acţionar majoritar şi administrator şi că, ulterior, grupul Chelu a majorat capitalul social al Rotan SA, fără a pune în discuţie, în AGA Alprom, participarea/neparticiparea fabricii de mobilă  la o astfel de majorare, în felul acesta fiind diminuate activele Alprom şi, împlicit, posibilitatea  de a face rost de lichidităţi.

Văsâi a contestat şi  procesul verbal al AGEA Alprom

Tot luna trecută, SC Financiar Urban a contestat în instanţă şi procesul verbal al Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Alprom din  29 iulie 2014  prin care unul dintre oamenii lui Cătălin Chelu a fost desemnat administrator special al fabricii de mobilă aflată în insolvenţă. Gigi Văsîi a făcut referire la modul în care s-a votat în respectiva şedinţă şi  a arătat că nu s-a ţinut cont de  numărul  real de acţiuni deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi în AGEA. În septembrie 2014 Tribunalul Specializat Argeş ar putea constata nulitatea respectivei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Alprom, pe motiv că nu ţine seama de hotărârile judecătoreşti prin care peste 380 de mii de acţiuni au trecut de la gruparea Chelu, în proprietatea Financiar Urban.
Vorbim  despre titlurile disputate în scandalul izbucnit în 2009, după ce Maria Bugheanu (fost director CPL Piteşti) a vândut de două ori  pachetul de acțiuni de 7,47% pe care-l deținea la Alprom -mai întâi, lui Gheorghe Văsîi, când a fost semnat un antecontract pentru suma de 800.000 euro, şi apoi firmelor controlate de Cătălin Chelu, pentru 1,8 milioane euro.  Maria Bugheanu a pierdut procesele cu omul de afaceri Gheorghe Văsîi, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce înseamnă că,  Gigi Văsîi, prin S.C. Financiar Urban, ar fi proprietarul pachetului de acţiuni de la Maria Bugheanu şi astfel, cu cele 48 de procente deţinute anterior, ar putea fi considerat  acționarul majoritar al societății.
Deciziile instanţelor amintite nu l-au ajutat decât în teorie pe Gigi Văsîi, pentru că, în practică, gruparea Chelu a făcut legea în Alprom în toţi cei cinci ani de la izbucbnirea scandalului. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile după  sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, care l-a condamnat pe Cătălin Chelu la şase ani de închisoare în dosarul "Mită la MAI".

Cătălin Chelu ar mai putea primi o condamnare

La începutul acestui an, Tribunalul  Argeş  a admis plîngerea formulată de SC Financiar Urban (Firma lui Gheorghe Văsîi) şi a trimis cauza procurorului în vederea începerii  urmăririi penale faţă de Cătălin Chelu,  Gabriel Constantinescu şi Mihai Brânză (Preşedintele Consiliului de Administraţie al ALPROM, membru în gruparea lui Cătălin Chelu) “pentru infracţiuni prevăzute de  art. 215, art. 246, art. 288, art. 290, art. 292 CP”. Pe românește înșelăciune, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații.
Cristina Stancu

***

La o săptămână după condamnarea sa definitivă, Cătălin Chelu, acționar Alprom și Electroargeș, nu este de găsit

# Se pare că acesta a părăsit, în grabă, România

Cătălin Chelu a fost dat în urmărire naţională de Poliţie, după ce nu a fost găsit la domiciliu, pentru punerea în aplicare în mandatului de executare a pedepsei. Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Române, mandatul a fost emis, la începutul săptămânii trecute, de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Galaţi. Probabil că pe numele său va fi emis, zilele acestea, un mandat internaţional de urmărire. Lucrătorii MAI studiază și posibilitatea ca acesta să fi părăsit România, ieșind din țară pe baza unui pașaport fals.
Omul de afaceri Cătălin Chelu a dispărut fără urme după ce a fost condamnat definitiv, lunea trecută, de Curtea de Apel Bucureşti, la şase ani de închisoare în dosarul "Mită la MAI".
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a menţinut prin decizia luată sentinţa dispusă, în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti. Prin aceeaşi măsură, CAB a dispus ca omul de afaceri să nu mai poată ocupa vreo funcţie în cadrul vreunei societăţi comerciale pentru o durată de cinci ani.
Instanţa a dedus din pedeapsa de şase ani a lui Cătălin Chelu durata reţinerii şi a arestului preventiv executate de omul de afaceri, din 20 noiembrie 2010 până în 11 februarie 2011.
Totodată, instanţa i-a condamnat pe Niţache Ştefan Badea la patru ani de închisoare cu executare, pe Gabriel Constantinescu şi pe Cristi Antonel Bunu la câte şase luni de închisoare cu suspendare.
Instanţa a menţinut sechestul asigurător impus de procurorii DNA pe banii ridicaţi la momentul sechestrului şi a ridicat sechestrul de pe mai multe bunuri ale lui Cătălin Chelu.
Decizia luată de judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, cei care au soluţionat şi dosarul ICA, este definitivă.
În acest dosar, trimis instanţei în decembrie 2010, Cătălin Chelu a fost acuzat de dare de mită şi cumpărare de influenţă, iar Niţache Ştefan Badea, Cristi Antonel Bunu şi Gabriel Constantinescu, apropiaţi ai omului de afaceri gălăţean, de complicitate la dare de mită.
Cătălin Chelu a fost acuzat că, din august şi până în 12 noiembrie 2010, i-a promis chestorului şef Dan Valentin Fătuloiu suma de un milion de euro. În schimbul banilor, Fătuloiu - care, potrivit procurorilor DNA, a fost denunţător în acest dosar - trebuia ca, în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să "îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale având ca obiect infracţiuni comise de către Chelu Cătălin Constantin şi persoanele apropiate acestuia".