A lăsat bogăţiile Canadei pentru frumuseţile satului românesc

Luni, 29 Septembrie 2014 13:48

# Alexandra Vasiliu întinde o mână de ajutor agroturismului în Argeş

O tânără ambiţioasă şi insprată a reuşit să câştige, în vara acestui an,  cu un proiect de valorificare a potenţialului satului  românesc, concursul “Idei în Ţara lui Andrei”.  Din premiul său de 10.000 de euro, Alexandra Vasiliu vrea să-i înveţe pe sătenii din câteva sate româneşti cum să-şi rotunjească veniturile  prin agroturism. Printre zonele alese de Alexandra se numără şi un cătun din comuna Bălileşti, judeţul Argeş.
Pentru comunitățile rurale din zone cu potențial cultural și natural, adeseori sărace și amenințate de depopulare, agroturismul reprezintă o oportunitate de dezvoltare extraordinară, însă insuficient valorificată. În acest context, Alexndra Vasiliu, o tânără româncă plecată în Canada, dar întoarsă pe meleagurile natale, şi-a propus dezvoltarea unei rețele de mici gospodării rurale, corect integrate în peisajul arhictectural specific locului, care pot oferi experiențe inedite ale vieții la țară.
“Trăind în Canada, care e o ţară bogată şi frumoasă, dar nouă (cu ferme mari, dar fără comunităţi rurale aşa cum le înţelegem noi), am ajuns să apreciez mult această bogăţie pe care noi încă o avem la ţară. Bogăţia satului românesc nu este una sălbatică, ci una menţinută doar prin implicarea constant şi prietenoasă a omului în natură. Din păcate, acesta este un lucru care a început să se schimbe dar noi credem că prin educaţie şi creare de oportunităţi, bogăţia această specifică ar putea fi valorificată, şi nu pierdută.  Când am revenit din Canada, îmi doream foarte mult ca munca în care îmi investesc timpul să conteze, să aibă un impact social, să nu fie doar ceva din care îmi câştig existenţa. O serie de circumstanţe favorabile şi multă perseverenţă din partea noastră, au dus la formarea Village Life ca  ONG (asociaţie) şi la primii paşi din programul de turism responsabil, în 2011.”, povesteşte Aşexandra Vasiliu, iniţiatoarea proiectului Village Life.
Alexandra ştia însă că, în lipsa experienţei, a cunoaşterii principiilor turismului responsabil şi a interacţiunii cu medii culturale/sociale diferite, gazdele nu vor reuşi să asigure un standard de calitate şi confort. Aceste lipsuri ar fi condus către orientarea  către o nişă foarte îngustă de turişti - călători experienţiali, dar nu şi către unele categorii  de turişti doritori să trăiască viaţă la ţară, dar mai grijulii faţă de confortul şederii lor (grupuri corporate, familii cu copii etc). Tânăra  a pornit de la ideea că atragerea acestor noi categorii ale pieţei ţintă ar însemna o creştere semnificativă a numărului de turişti şi, prin urmare, a impactului social şi economic pe care aceştia îl generează.
“Mai întâi, la foarte scurt timp după ce ne întorsesem în România, am fost invitată să particip la conferinţa internaţională de antreprenoriat social care se ţinea lângă Braşov. Acolo a fost o sesiune în care cei care aveau o idee despre ceea ce îşi doreau să facă, puteau discuta cu experţi pe marginea ei. Eu, deşi la acel moment nu aveam o idee concretă,  visam să contribui cumva la o dezvoltare armonioasă a zonelor rurale din România, în care vedeam (şi încă văd) un potenţial uriaş. Am fost surprinsă când, chiar dacă ceea ce propuneam,  «dezvoltare rurală cu consideraţie pentru oameni şi natură»,   era vag, foarte mulţi oameni s-au înscris pentru a dezbate subiectul. De fapt,  în acest grup de discuţii s-a născut ideea de a facilita excursii la ţară în care sătenii să fie organizatori şi gazde. Astfel, ne-am gândit noi, ei ar putea fi expuşi la idei şi oameni noi fără să călătorească departe, în acelaşi timp suplimentandu-şi veniturile, care ştim bine cât de mici sunt la ţară.”, explică Alexandra.

Primul său ”experiment” a avut loc în Argeş: participanţii au prins singuri cocoşul de pus în ciorbă

“Dacă tot se născuse o idee aşa frumoasă, ne-am pus pe treabă şi am organizat un prim eveniment, chiar la Poieniţă, un sat din comuna argeşeană Bălileşti, pe care îl cunoscusem prin intermediul Fundaţiei PACT, care avea activitate acolo. Tema evenimentului, găzduit de o familie primitoare de săteni, a fost "să pregătim o masă de la zero, cu toate ingredientele din ogradă". Participanţii au prins cocoşul de pus în ciorbă, l-au tăiat (cu ajutorul gazdei!), au smuls legumele din pământ şi tot restul. Evenimentul a fost un succes, aşa că am decis să înfiinţăm asociaţia legal şi ne-am propus să creştem acest gen de activitate. Întâmplător, în acea periodă, Fundaţia NESsT avea înscrieri în competiţia întreprinderilor sociale, la care am participat şi noi. Deşi eram o organizaţie atât de tânără şi fără fonduri, am fost acceptaţi în competiţie şi am început drumul (8 luni) de organizare a unei întreprinderi sociale, cu planuri de prefezabilitate, fezabilitate, plan de afaceri... La sfârşitul acestei perioade, am fost printre norocoşii câştigători şi, astfel, programul de turism responsabil Village Life a devenit parte din portofoliul NESsT. De atunci am crescut încet dar sigur, iar momentan lucrăm cu cinci comunităţi şi avem în jur de 30 beneficiari direcţi şi indirecţi (săteni care ori găzduiesc, ori oferă produse sau servicii complementare)”, mai spune Alexandra Vasiliu.

Cursuri pentru săteni

Proiectul  cu care Alexandra a  câştigat concursul “Idei în ţară lui Andrei” îşi propune organizarea unei serii de cursuri de informare şi educare a beneficiarilor - gazde în reţeaua de agroturism responsabil - în vederea îmbunătăţirii capacităţii lor de a practică turismul la standarde de calitate corespunzătoare cererii de pe o piaţă ţintă mai largă şi prevederilor legale în vigoare.
“Ideea proiectului "Şcoală Village Life" este un următor pas natural, pentru că sătenii cu care lucrăm au nevoie de mai multă îndrumare în chestiuni concrete, cum ar fi noţiuni legale de practicarea turismului rural în gospodării proprii sau aşteptări ale călătorilor străini care vor să experimenteze viaţă la ţară din România.  Ideea unei serii de cursuri pentru ei era mai veche, observasem de mult nevoia, dar abia competiţia "idei în Ţară lui Andrei" ne-a dat posibilitatea să scriem un proiect pe această tema.
Cele patru comunităţi către care s-a orientat Alexandra sunt Poieniţa - Argeş,  Costeşti - Vâlcea,  Şica Nouă - Braşov, Izvoru Mureşului - Harghita.

“Mai avem încă ceva drum de parcurs până să atingem pragul de rentabilitate!”

O mai bună pregătire a gazdelor Village Life rezultă direct în posibilitatea de a primi mai multe categorii de vizitatori care îşi doresc experienţa vieţii la ţară dar şi un confort previzibil (familii cu copii mici, grupuri corporate, oameni în vârstă etc). Astfel, explică Alexandra, numărul turiştilor şi prin urmare infuzia de capital în comunităţile beneficiare vor creşte semnificativ. Gazdelor din cele patru comuntitati deja parte a reţelei li se vor adaugă unele noi (identificate în prima parte a proiectului de Village Life cu ajutorul unor colaboratori locali). În funcţie de distribuţia geografică a comunităţilor, vor fi organizate câte trei sesiuni de curs, în centre regionale. Participanţii vor fi mai ales reprezentanţi ai familiilor gazdă, dar şi reprezentanţi ai autoritatior locale şi alţi factori interesaţi. Sesiunile vor fi ţinute de către echipa Village Life şi/sau experţi în domeniile identificate ca fiind prioritare: legislaţie în domeniul turismului, principiile turismului (rural) sustenabil, arhitectură şi amenajare interioară, ghidaj, comunicare şi sensitivitate culturală. În urmă acestor sesiuni, beneficiarii vor primi certificate de participare, consultanţă legală pentru certificare ca şi case tradiţionale, dar cel mai important, vor deveni capabili să organizeze singuri (cu din ce în ce mai puţin sprijin din partea Village Life) itinerarii pentru vizitatori. Sustenabilitatea întregului program, adică capacitatea gazdelor de a beneficia pe termen nelimitat de pe urmă activităţilor de turism, este direct proporţională cu nivelul lor de pregătire.
“De la începutul activităţii, din 2011, am avut peste 200 de călători în comunităţile noastre, mulţi străini, dar şi români. Tipic, un turist ne contactează pe mail, noi îi răspundem şi în funcţie de preferinţele sale (ce îşi doreşte să facă, pe unde altundeva vrea să ajungă etc) noi îi recomandăm un sat şi o gazdă. De asemenea, îi spunem exact cu ce mijloace de transport în comun poate ajunge acolo şi îi organizăm şederea (inclusiv un itinerariu customizat) împreună cu gazdele. De la începutul activităţii noastre, preţurile au oscilat între 80 - 200 lei/ zi/ persoană, în funcţie de eveniment, număr de persoane. Dintre aceştia, cea mai mare parte ajunge la sătenii-gazde. Taxa pe care o reţinem noi este pentru a ne acoperi o parte din costuri şi a plăti taxe, dar din păcate mai avem încă ceva drum de parcurs până să atingem pragul de rentabilitate!”, încheie Alexandra.
Cristina Stancu