Urmează recursul. Lichidatorul judiciar Costin Petre Cătălin, condamnat de Tribunalul Argeş la 4 ani şi 5 luni de închisoare

Luni, 29 Septembrie 2014 13:53

Lichidatorul judiciar acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi  fals intelectual, a primit vestea condamnării nu în faţa instanţei, ci de după gratii, Costin Petre Cătălin fiind judecat  în stare de arest pe considerentul că ar putea influenţa martorii, chiar şi după audierea tuturor părţilor din dosarul aflat, până săptămâna trecută, pe rolul Tribunalului Argeş. Avocatul lui Costin Petre Cătălin a reuşit să demonteze acuzaţiile de luare de mită în formă continuată (două acte materiale invocate de  procurorii DNA), sentinţa condamnării la 4 ani şi 5 luni de închisoare cu executare fiind pronunţată de Tribunalul Argeş pentru celelalte acuzaţii  cuprinse în rechizitoriu: instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual şi luare de mită. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA,  în cursul lunii martie, Cătălin Costin Petre, practician în insolvenţă, desemnat de instanţa de judecată lichidator în cursul unei proceduri de insolvenţă, ar fi pretins de la un martor suma de 4.500 de lei pentru a nu angaja răspunderea personală a administratorului societăţii (din care, în cursul lunii mai 2013, a primit suma de 1.000 de lei). La data de 16.12.2013 inculpatul şi-ar fi majorat pretenţiile şi a mai pretins alţi 5.500 de lei  iar la datele de 19 decembrie 2013 şi 13 martie 2014  a şi primit câte 4.500 de lei.

Costin Petre Cătălin  şi-a susţint nevinovăţia pe tot parcursul anchetei

Cu o săptămână înainte de pronunţarea sentinţei, Costin Petre Cătălin explicase  la Tribunalul Argeş,  în faţa judecătorului, că suma la care se face referire în rechizitoriu a reprezentat comisionul cuvenit pentru activitatea de consultanţă oferită denunţătorului  Mihai Petria ( un martor care ar mai fi făcut denunţări  şi la adresa unor alţi lichidatori judiciari!) şi că din postura deţinută avea dreptul de a-şi negocia un onorariu în afara celui stabilit de judecător, majorarea sumei stabilite anterior fiind justificată de necunoaşterea iniţială a situaţiei financiare a debitoarei.

Cu ce argumente au mai venit procurorii

În cadrul aceleiaşi proceduri de insolvenţă,  Costin Petre Cătălin l-ar fi determinat ( potrivit rechizitoriului DNA) cu intenţie, pe martor să completeze cu date nereale o factură fiscală antedatată, care ar fi stat la baza întocmirii unui raport de activitate lunar, ce a fost prezentat Tribunalului Specializat Argeş, în scopul închiderii procedurii insolvenţei.
Costin Petre Cătălin a explicat însă, încă de la începutul anchetei, că nu a văzut respectivul document care ar fi apărut la 11 zile după arestarea sa.
În rechizitoriul  care i-a adus condamnarea se mai arata şi că în  cursul lunii decembrie 2013, inculpatul Costin Petre Cătălin a pretins de la un alt martor o sumă de bani, individualizată în data de 24.02.2014 ca fiind 10.000 de lei, în legătură cu activitatea sa în procedura insolvenţei, pentru a nu angaja răspunderea personală a administratorului. În cursul lunii martie 2013, ca urmare a iniţierii, de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş, a acţiunilor pentru executarea creanţelor bugetare în cuantum total de circa 30.000 de lei, pe care o societate comercială le avea la bugetul de stat, administratorul acesteia a demarat demersurile pentru deschiderea procedurii insolvenţei societăţii. La data de 09.04.2013, inculpatul Costin Petre Cătălin, în calitate de lichidator judiciar, a fost desemnat de Tribunalul Specializat Argeş, să administreze procedura simplificată de insolvenţă în cazul acestei societăţi comerciale. În acest context, în perioada aprilie - decembrie 2013, inculpatul ar fi pretins de la administratorul firmei suma totală de 10.000 lei, în scopul de a nu întreprinde demersurile necesare pentru angajarea răspunderii personale a acestuia precum şi pentru a nu fi anulate transferuri patrimoniale efectuate în dauna creditorilor. Întrucât în luna mai 2013 ar fi fost achitată suma de 1.000 lei, inculpatul ar fi solicitat să i se mai remită efectiv suma de 9.000 de lei în două tranşe de câte 4.500 lei. Prima tranşă ar fi urmat să fie plătită până la sfârşitul anului, iar cea de-a doua până la data de 15.01.2014.
În realizarea scopului urmărit, inculpatul Costin Petre Cătălin i-ar fi solicitat administratorului firmei să completeze olograf, cu date nereale, o factură fiscală antedatată. Prin această factură se atesta vânzarea de către societatea comercială a martorului, a unei remorci, ce a fost înstrăinată, în realitate în mod legal în cursul anului 2009. La data de 19.12.2013, inculpatul Costin Petre Cătălin ar fi primit o tranşă de bani, în sumă de 4.500 lei de la administratorul societăţii aflată în procedură de lichidare judiciară.
Urmare a acestui fapt, la data de 28.01.2014, inculpatul ar fi depus la Tribunalul Specializat Argeş, un raport de activitate, pentru perioada 09.04.2013 – 27.01.2014, prin care ar fi atestat, în mod nereal, că remorca ce figurează în evidenţele fiscale a fost înstrăinată, conform facturii mai sus amintite, la preţul corect de piaţă şi nu poate face obiectul unei acţiuni în anularea transferului patrimonial. În acelaşi raport se menţiona că s-a renunţat şi la judecarea celorlalte acţiuni formulate iniţial, care priveau un număr de 6 microbuze şi un autoturism, invocându-se o pretinsă compensare între sumele cu care administratorul creditase societatea şi sumele obţinute de societate din vânzarea acestor autovehicule. La data de 13.03.2014, inculpatul ar fi primit şi restul de bani, respectiv suma de 4.500 lei. 
La începutul lunii octombrie 2013, administratorul unei alte societăţi comerciale, cu datorii către bugetul de stat, a hotărât să solicite intrarea în insolvenţă, scop în care s-a deplasat la biroului inculpatului Costin Petre Cătălin, unde a demarat acţiunile necesare acestei proceduri. În cursul derulării procedurii de insolvenţă, inculpatul i-ar fi pretins martorului, pentru ca societatea să fie lichidată fără a mai fi plătite datoriile personale, suma de 10.000 lei. Martorul ar fi fost de acord să îi remită suma de bani, însă i-ar fi spus că nu o deţine la acel moment, dar are un autoturism SKODA, de vânzare şi îi va remite banii la momentul vânzării acestuia. Cu această ocazie, martorul i-ar fi spus inculpatului că vrea să vândă autoturismul cu suma de 5.000 de euro.
Inculpatul ar fi afirmat că maşina ar valora doar 4.000 de euro şi s-a arătat interesat să îl cumpere cu un preţ constând în diferenţa dintre suma de 4.000 de euro şi suma de bani pretinsă martorului. La acel moment, martorul nu ar fi fost de acord cu această propunere a inculpatului, întrucât preţul pe care l-ar fi obţinut era dezavantajos, stabilind cu inculpatul ca, în momentul în care vinde autoturismul, să îi remită suma de bani stabilită de inculpat. În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile/imobile aflate în proprietatea inculpatului, până la concurenţa sumelor reprezentând obiectul infracţiunilor de luare de mită.”.
Cristina Stancu