Noua lege a fondului funciar, viitoarea cărămidă penală a primarilor din Argeș?

Luni, 01 Decembrie 2014 00:00

# Virgil Baciu, primar Corbi: ”Domnule Prefect, eu nu voi semna documentele. Mai bine mă amendați dumneavoastră, decât să dau declarații la DNA sau la Parchet” # Primarul comunei Micești, Dumitru Voicu: ”Eu vă spun că voi ieși la pensie – după încă două mandate - și inventarierea după Legea 165/2013 tot nu se va termina”.

Faptul că Legea 165/2013, ultima găselniță a fondului funciar, este făcută prost, au simțit-o deja toți cei din administrațiile publice. O lege făcută în grabă, de nespecialiști, ale cărei articole sunt confuze, nerealiste, unele chiar declarate, între timp, neconstituționale. Problema este că al treilea termen pentru finalizarea lucrărilor solicitate în cadrul acesteia tocmai s-a încheiat, iar la nivelul județului numai 14 comune au depus la Prefectură documentația. Și aici guvernanții au reușit să își dea cu stângul în dreptul, primul termen fiind stabilit a fi în a doua parte a anului trecut. Ori, legea a fost publicată în luna mai 2013, când autoritățile locale aveau deja stabilite bugetele pentru anul în curs. Dacă ținem cont și de faptul că majoritatea comunelor din județ stau cu mâna întinsă la Consiliul Județean pentru a putea plăti salariile cadrelor didactice și iluminatul public, este clar că legea a fost elaborată de ”iluminați” din birouri fără vedere către teritoriu. Cu privire la graba depunerii situațiilor, statistica ne duce, conform prefectului Mihai Oprescu, în coada clasamentului național, ceea ce nu este tocmai de laudă.

# Primarul comunei Suseni, Radu Doru: ”Această lege nu se va putea aplica! Vă spun asta atât din calitatea mea de primar, cât și din experiența mea de 12 ani ca secretar. Nu se va putea aplica! Vă dau scris, dacă vreți, că din cele 14 localități de la nivelul județului Argeș care au terminat situația nu se poate discuta de o lucrare finalizată riguros. Eu am văzut harta de la Albota, spre exemplu, și e mai mult roșie decât albă. Nu se va putea aplica legea, indiferent ce vom face noi. Trebuia să se dea drumul la planurile parcelare și să se rescrie, să se corecteze titlurile de proprietate. Mie, pentru o singură parcelă, mi-au trebuit două luni de zile să finalizez lucrarea, cu măsurătoare în teren și cu titlurile de proprietate transpuse. Noul mod de întocmire a documentațiilor cadastrale este mai prost decât cel de dinainte…Legea 165 nu se va putea aplica! Dacă vreți să vă dăm niște situații din burtă, vă dăm.
Vă dau ca exemplu două parcele de izlaz, proprietate publică. OCPI-ul, după cadastrare, a ajuns la concluzia că, de fapt, sunt în Comuna Căteasca. Asta este aberația aberațiilor, să am domeniu public pe raza altei unități administrativ-teritoriale…”

# Primarul comunei Micești, Dumitru Voicu: ”O să fiu scurt și o să vă vorbesc, în cinci minute, despre trecut, prezent și viitor. Este vorba de legile fondului funciar ale acestei țări. Domnul primar de la Suseni a spus că situațiile cerute nu vor fi terminate nici până în 2017. Eu vă spun că voi ieși la pensie – după încă două mandate - și inventarierea după Legea 165/2013 tot nu se va termina. Din mai multe motive. Există în România, dar și în județul Argeș terenuri forestiere validate și predate, cu protocoale, către comisiile locale și la care nu s-a ajuns să se facă punerea în posesie, pentru că, așa cum știți, sunt probleme din cauza lipsei planurilor parcelare, care și acestea nu sunt întocmite din lipsa banilor. Onor direcțiile silvice, ce credeți că fac și cu aceste suprafețe, chiar și pe cele după Legea 18? Le introduc, pe cele care nu au PV-uri ca și cum sunt în patrimoniul statului. Domnule prefect, o absurditate de acest gen este de neimaginat în țărișoara asta.”

# Virgil Baciu, primarul comunei Corbi: ”Aceste situații de inventariere pe care noi trebuie să le predăm, și pe care dumneavoatră, domnule refect, le solicitați pe semnătură, nu pot fi, în condițiile de față, unele exacte. Eu, vă spun de acum, că nu voi semna aceste situații, sau le voi semna cu obiecțiuni. Nu putem da o situație exactă atâta vreme cât nu este măsurată cadastral întreaga suprafață a unității administrative. Peste câțiva ani, ne putem trezi că trebuie să dăm cu subsemnatul pentru că au apărut suprapuneri. Ne cereți să terminăm aceste inventare. Ei bine, le vom termina, le vom trimite, însă eu nu mi le pot asuma, așa cum ni se cere să le facem. Eu nu voi semna documentele. Mai bine mă amendați dumneavoastră, decât să dau declarații la DNA sau la Parchet. Situațiile vor fi, așa cum au spus și colegii mei, din burtă. Nu putem stăpâni, în condițiile astea, realitatea.”

# Ion Neacșu, primarul comunei Bârla: ”Referitor la aceeași lege, 165/2013. Oricât am muncit noi și ne-am dat peste cap, nu putem să finalizăm lucrările solicitate. Întreb, pe această cale, Apele Române: ce suprafață deține pe teritoriul comunei Bârla? Întreb, de asemenea, Drumurile Județene: ce suprafață dețin în Bârla, câte hectare? Dânșii au kilometrajul, au lungimea acestora, însă, din punct de vedere al lățimii și acostamentului, nu mai corespunde nimic. Pe vremea lui Ceaușescu lățimea drumurilor a fost stabilită la 5-6 metri, pentru că oamenii trebuiau să planteze cartofi și alte legume la poartă. Drumurile au însă, în realitate, lățimi cuprinse între 12 și 25 de metri. La capitolul ape, râul Cotmeana și-a triplat, în unele zone, albia, a mâncat porțiuni vaste de teren. Nu se știe cât teren este aferent, ultimele măsurători au fost făcute înainte de 1989. Sunt foarte multe chestii de necontrolat. Fără o cadastrare totală, în opinia mea, nu se poate. Iar aceasta presupune cheltuieli, la nivelul comunei pe care o conduc, de 250-300.000 de lei. Nu vrea să facă nimeni cadastru fără bani, iar noi nu dispunem de asemenea sume, și nici nu vom dispune în viitorul apropiat.”

Luările de cuvânt au continuat, un timp, după care ședința de colegiu prefectural s-a terminat în aceeași ceață, din punct de vedere al posibilității aplicării cerințelor noii - și proastei – legi de fond funciar. Edilii, la ieșire, discutau despre probabilitatea apariției unei alt act normativ, mai realist, mai aplicat pe realitatea și posibilitățile financiare din teritoriu.
Și toate astea la 25 de ani de la Revoluție, la 25 de ani de la începuturile problemelor de fond funciar, probleme departe de a-și găsi o cale de rezolvare.

Iată ce sancțiuni prevede Legea 165/2013, sancțiuni de care primarii, cei mai mulți fără vină, sunt foarte aproape
CAPITOLUL V:
Sancţiuni

Art. 36
Constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a) neîndeplinirea de către membrii comisiei locale a obligaţiei prevăzute la art. 6 alin. (1);
b) necomunicarea situaţiei centralizatoare de către preşedintele comisiei prevăzute la art. 5, în condiţiile art. 6 alin. (4);
c) fapta persoanei care împiedică în orice mod întocmirea situaţiei prevăzute la art. 6 alin. (1);
d) refuzul de a preda suprafeţele de teren rămase la dispoziţia comisiilor locale şi judeţene sau, după caz, a Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti Agenţiei Domeniilor Statului;
e) refuzul institutelor, staţiunilor de cercetare şi instituţiilor publice de a preda Agenţiei Domeniilor Statului imobilele solicitate în termenul prevăzut de art. 9 alin. (3);
f) nerespectarea ordinii de atribuire prevăzute la art. 12 alin. (1);
g) fapta persoanei care refuză să pună la dispoziţia comisiei locale de fond funciar suprafeţele forestiere necesare finalizării procesului de restituire;
h) nerespectarea termenelor prevăzute de prezenta lege.

Art. 37
Contravenţiile prevăzute la art. 36 se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei.

Art. 38
În cazul în care, în urma aplicării contravenţiilor prevăzute de legislaţia fondului funciar şi de prezenta lege, preşedintele comisiei locale continuă să întârzie finalizarea procedurii de validare, punere în posesie şi emitere a titlului de proprietate, prefectul sau Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor poate dispune revocarea acestuia din funcţia de preşedinte al comisiei locale şi numirea unei alte persoane dintre conducătorii serviciilor deconcentrate de la nivel judeţean sau, respectiv, salariaţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
S.V.