Blestemul dosarului ”Mită la general”: Fătuloiu demis, Chelu mort, Văsâi arestat la domiciliu

Luni, 15 Decembrie 2014 15:01

# Afacerile lui Chelu s-au dezvoltat exploziv și în Argeș, după preluarea unui pachet de acțiuni la Alprom dar și după preluarea pachetului majoritar de acțiuni la Electroargeș. # Gheorghe Văsâi, rivalul lui Chelu în afacerea Alprom, în prezent în arest la domiciliu pentru afacerea ”Autobuzul” # Dan Valentin Fătuloiu, prieten de o viață al lui Văsâi, actualmente tânăr pensionar.

Cătălin Chelu, condamnat definitiv la şase ani de închisoare în dosarul "Mită la MAI", pentru tentativa de mituire a fostului secretar de stat Dan Valentin Fătuloiu, a murit la un spital din Amman. Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Cătălin Chelu a ajuns la Galaţi săptămâna trecută, în noaptea de miercuri spre joi, în jurul orei 02.00, şi a fost depus la Biserica Sfântul Nicolae, aflată într-o zonă centrală a oraşului. Sicriul a rămas până vineri la biserica din Galaţi, Cătălin Chelu fiind înmormântat la sfârşitul săptămânii, la Craiova, oraşul său natal, unde este înmormântat şi tatăl acestuia.
Omul de afaceri gălăţean a fost unul dintre cei mai mari jucători de pe bursa de la Bucureşti, cu un portofoliu care cuprinde cel puţin 30 de firme, a căror capitalizare bursieră depăşeşte 400 milioane de lei. Afacerile lui Chelu s-au dezvoltat exploziv și în Argeș, după preluarea unui pachet de acțiuni la Alprom dar și după preluarea pachetului majoritar de acțiuni la Electroargeș din Curtea de Argeș.
Cu pregătire de inginer piscicol, Cătălin Chelu, 47 de ani, şi-a început afacerile în anii ’90 cu o firmă de cablu şi o televiziune locală în Galaţi, iar între timp a ajuns în topul celor mai bogaţi 300 de români prin afacerile de pe bursă, care l-au adus şi în atenţia mass-media.
Chelu şi-a construit „imperiul“ printr-o schemă complexă de acţionariat, prin care companiile în care investea şi la care prelua ulterior controlul deveneau la rândul lor vehicule pentru noi investiţii în alte companii. Firmele controlate indirect de Chelu ajungeau astfel să acţioneze concertat în cadrul acţionariatului altor companii, sistem care l-a adus frecvent pe omul de afaceri în conflict cu autoritatea de reglementare a pieţei de capital şi cu conducerile SIF-urilor.
Două dintre cele mai mari societăţi controlate indirect de Chelu sunt producătorul de electrocasnice Electroargeş Curtea de Argeş  (simbol bursier ELGS) şi producătorul de piese pentru autovehicule şi motoare Altur Slatina (ALT). Ambele societăţi sunt listate pe piaţa principală a bursei de la Bucureşti şi au o capitalizare totală de circa 86,5 milioane lei, iar împreună au realizat anul trecut afaceri de peste 260 mil. lei şi un profit net cumulat de aproape 13 mil. lei.
Doar prin intermediul Electroargeş, Chelu deţine participaţii la alte 18 companii, majoritatea listate la secţiunea RASDAQ, potrivit datelor din raportul semestrial al companiei argeşene. Din aceste firme, omul de afaceri controlează indirect cel puţin trei.
Astfel, lista companiilor la care Electroargeş este acţionar include producătorul de benzi de cauciuc pentru transportul materialelor Artego Târgu-Jiu (ARTE), unde Electroargeş deţine 9,5% din capitalul social. Artego are o capitalizare de 88 mil. lei şi a obţinut o cifră de afaceri de 155 milioane de lei anul trecut.
Electroargeş are acţiuni şi la producătorii de textile Conted Botoşani (CNTE) şi Braiconf Brăila (BRCR), la producătorul de utilaje pentru extracţie şi construcţie Uztel (UZT) şi la cel de sobe şi vase emailate Ves Sighişoara (VESY). De asemenea, compania lui Chelu este prezentă şi în acţionariatul Iprolam Bucureşti (IPRO), Lactate Natura (INBO), Ceprocim (CEPO), Mecanoenergetica (MEGU), Sigstrat Sighetu Marmaţiei (SIGS), dunapref Giurgiu (DGNA), Carbochim (CBC), Amplo Ploieşti (AMPL), Metalul Salonta (MESA), Romanofit Tălmaniu (ROOF) sau Elars Râmnicu Sărat (ELAR).
Cătălin Chelu apare ca acţionar direct, cu o cotă de 43%, în firma Galgros Galaţi (GALV), şi cu 49% în fabrica de produse refractare Vulturul Comarnic (VULT). Vulturul are acţiuni la producătorul de profiluri metalice Galfinband Galaţi (GALF).
Cătălin Chelu a ieşit din acţionariatul Argus după ce s-a războit timp de doi ani cu SIF Oltenia (SIF5) pentru controlul societăţii. Acesta a pierdut lupta în instanţă şi a fost nevoit să le cedeze controlul reprezentanţilor SIF5. Chelu a plătit în 2011 pe un pachet de circa 43% din acţiunile Argus aproximativ 48,5 mil. lei (11 mil. euro), iar la exit a încasat 39,8 mil. lei (circa 9 mil. euro) pentru pachetul de 46,4% din acţiunile Argus.

Chelu condamnat la șase ani de închisoare, Fătuloiu demis din funcția de secretar de stat la M.A.I.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat, la data de 8 septembrie a.c., pe omul de afaceri Cătălin Chelu la şase ani de închisoare după ce acesta ar fi încercat să mituiască fostul secretar de stat în Ministerul de Interne Dan Valentin Fătuloiu.
Tot atunci, judecătorii l-au condamnat pe Ştefan Niţache la patru ani de închisoare cu executare, iar pe Gabriel Constantinescu şi pe Cristi Antonel Bunu la câte şase luni de închisoare cu suspendare.
Cătălin Chelu a fost însă de negăsit. Cătălin Chelu a fost acuzat, în acest dosar, de dare de mită şi cumpărare de influenţă, iar Niţache Ştefan Badea, Cristi Antonel Bunu şi Gabriel Constantinescu, apropiaţi ai omului de afaceri gălăţean, de complicitate la dare de mită.
Fătuloiu a fost demis în 23 noiembrie 2010 din funcţia de secretar de stat, şef al Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din MAI. Decizia a fost luată în urma verificărilor făcute de Corpul de control al MAI la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ. Controlul a fost dispus în urma asasinatului din 14 noiembrie de la Piatra Neamţ şi după ce şeful IPJ Neamţ Aurelian Vasea Şoric a fost acuzat că ar "pactiza" cu lumea interlopă. Aurelian Şoric şi-a dat demisia la scurt timp după declanşarea scandalului de la Neamţ şi a fost cercetat disciplinar la nivelul MAI.
Numele lui Dan Valentin Fătuloiu a apărut şi în dosarul în care omul de afaceri gălăţean Cătălin Chelu a fost prins în flagrant când încerca să-i ofere mită lui Fătuloiu. Mulți spun însă că demisia lui Fătuloiu a avut ca origini ajutorul pe care acesta a încercat să i-l dea prietenului Gheorghe Văsâi pentru ca cel din urmă să scape de Chelu și să poată prelua Alprom.
Astfel, în 19 noiembrie, Dan Fătuloiu, în schimbul unei mite în valoare de un milion de euro, ar fi trebuit să rezolve 48 de dosare penale deschise pe numele omului de afaceri gălăţean, Cătălin Chelu, şi ale apropiaţilor acestuia. În urma unui flagrant delict, organizat de DNA după denunţurile lui Dan Fătuloiu şi ale fiului acestuia, Alexandru, procurorii anticorupţie au reţinut patru persoane, printre care şi Chelu. Ulterior, cei patru au fost arestaţi.
Dan Valentin Fătuloiu a recunoscut în faţa instanţei, la unul dintre termenele de judecată, că familia sa avea afaceri cu societatea ALPROM, condusă de Cătălin Chelu, după ce Antonel Bunu a prezentat judecătorului documente contabile din care rezultă legăturile de afaceri.
Fostul secretar de stat mai spunea că a aflat despre faptul că omul de afaceri Cătălin Chelu doreşte să-i ofere o mită de un milion de euro fiului său, Alexandru, denunţător şi el în dosar, care aflase de acest demers de la Ştefan Badea. Fătuloiu preciza că atunci a şi făcut autodenunţ, restul acţiunilor sale şi ale fiului său fiind făcute sub comanda procurorului de caz.

Cătălin Chelu, inginerii financiare controversate la Electroargeș

În primăvara acestui an, Curtea de Apel  Piteşti a admis recursurile formulate de  Electroargeş şi Tudor Dumitru (acţionar minoritar al acestei societăţi comerciale şi, totodată, director al S.C. Vidraru  S.A., şi ea acţionară la rândul său) împotriva sentinţei Tribunalului Specializat Argeş şi a trimis cauza spre rejudecare  la aceeaşi instanţă de fond. Judecătorii ultimei instanţe au reţinut câteva dintre ingineriile financiare ale controversatului om de afaceri Cătălin Chelu, cel care, printr-un grup de firme acţionare, controlează Electroargeş, omul care a pus pe butuci şi cândva renumitul producător de mobilă Alprom.
Modul de operare  conceput şi aplicat de acesta pentru prejudicierea acţionarilor minoritari ai SC Electroargeş e deja …omologat:  la fiecare majorare de capital, una dintre firmele lui Chelu, Portavon SRL, acţionar majoritar la Electroargeş,  reuşeşte să dobândească pachete de acţiuni la valoare nominală (un preţ mult mai mic decât cel corect stabilit), după ce, prin alte firme ale grupării Chelu, acţionarilor minoritari  li  se îngrădeşte posibilitatea de a-şi  vinde  acţiunile  în cadrul unei oferte publice obligatorii de preluare.
Procesele în urma cărora au ieşit la iveală ingineriile financiare ale lui Cătălin Chelu trenează de câţiva ani.  În 2011, Tudor Dumitru  a chemat în judecată S.C. Electroargeş  şi a solicitat constatarea nulităţii absolute a  a unei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, a  rezoluţiei prin care s-a reţinut că  acţionarii Portavon SRL,  Mattera Com SRL,  Scop Line S.A. şi Goras Consulting  S.A., firme controlate de Cătălin Chelu, au drept de preempţiune  şi pot subscrie, precum şi a rezoluţiei potrivit căreia  fondurile rezultate din majorarea de  capital social  să fie folosite pentru investiţii pe piaţa de capital. 
Amintim că  Electroargeş este o societate comercială  ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti şi care se supun regulamentelor specifice privind emitenţii de valori mobiliare, regulamente care, se pare, n-au prea fost respectate.
Portavon SRL -  una din societăţile comerciale deţinute  şi reprezentate de Cătălin Chelu – a dobândit, la sfârşitul lunii octombrie 2010, un pachet de acţiuni  ale Electroargeş şi, împreună cu mai multe societăţi,  acţionează şi deţine  un pachet ce depăşeşte 33% din acţiuni (fiindu-i aplicate prevederile art. 303 din L egea 297/2005 ).
Firma amintită, Portavon SRL, avea de la începutul lunii ianuarie 2011 obligaţia de a lansa oferta publică  adresată tuturor  deţinătorilor de acţiuni la SC Electroargeş. Dar nu s-a conformat!
În aprilie acelaşi an, prin hotărâre AGA s-a dispus ca mai multe atribuţii  ale sale să fie transferate către  Consiliul de Administraţie, având în vedere că  acţionarul Portavon  SRL  şi persoanele cu care acţiona în mod concertat erau suspendate în acea perioadă  ca urmare a limitării drepturilor de vot. 
Ca o consecinţă a acestei hotărâri, sumele de bani disponibile aparţinând SC Electroargeş  urmau să fie folosite pe piaţa de capital  prin SSIF Elda Invest SA  Galaţi.
Instanţa a motivat  că rezoluţiile  din hotărârea amintită  au avut numai aparent scopul de a păstra sumele de bani  disponibile la nivelul Electroargeş, în realitate,  acestea fiind folosite pe piaţa de capital în dauna  societăţii şi a celorlalţi acţionari.  Aceeaşi instanţă a mai reţinut şi că fondurile societăţii au fost  folosite pe piaţa de capital  în avantajul direct al acţionarului majoritar - Portravon  SRL- care şi-a însuşit şi a beneficiat  în mod direct de o parte din acestea. Astfel, în august, acelaşi an, Portavon  a vândut  un pachet  de 419.200 de acţiuni  ale SC Lactate  Natura SA către un număr de 4  societăţi comerciale, printre care şi Electroarageş, căreia i-au fost vândute 100.000 de titluri  la preţ de 10 lei/acţiune.
Încălcarea legii a atras numeroase sancţiuni  din partea CNVM  aplicate atât SC Electroargeş cât şi  reprezentantului său legal.
În  mai 2013,  Tudor Dumitru, deţinător al unui număr de 3.064.655 (3,79%) de acţiuni la Electroargeş şi, totodată, director al S.C. Vidraru  S.A. (la rândul ei, acționară la cealaltă firmă) a dat în judecată  S.C.  Electroargeş, solicitînd instanţei constatarea nulităţii absolute a hotărârilor Adunării Generale  Ordinare al Acţionarilor nr. 87 şi 88 din 27 aprilie 2013 şi suspendarea acestora până la  soluţionarea irevocabilă a litigiului dintre cele două societăţi comerciale.
Prin cele două hotărâri au fost aprobate, printre altele, situaţia financiară a S.C. Electroargeş  S.A. la sfârşitul anului precedent, reducerile de preţ de natură comercială  practicate  de Electroargeş în 2013 şi 2014, regimul de amortizare al imobilizărilor corporale şi necorporale, prelungirea contractelor de servicii de audit financiar cu S.C. Multicont, bugetul de venituri şi cheltuieli, organigrama şi programul de investiţii pe 2013 etc. Dosarul, aflat la Tribunalul Specializat Argeş, a trecut prin mai multe amânări, judecarea  cauzei având următorul termen luna aceasta.  De amintit că S.C. Vidraru şi Tudor Dumitru deţin  împreună circa 5% din capitalul social al Electroargeş
SC Vidraru deţine la  Electroargeş 745.000 de acţiuni, la care se adaugă 1.660.000 acţiuni subscrise la majorarea de capital din iunie 2011, dar care nu au fost validate de Consiliul de Administraţie al societăţii emitente. Cu ocazia Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Electroargeş din  14 ianuarie 2012, s-ar fi aprobat, ilegal, după cum spun reprezentanţii societăţii Vidraru, majorarea capitalului social, prin emiterea unui număr de 30.987.670 de acţiuni şi delegarea unor competenţe ale AGA către Consiliul de Administraţie pentru a îndeplini anumite operaţiuni tehnice în cadrul procedurii de majorare a capitalului social. Societatea Vidraru a participat la respectiva AGEA a Electroargeş prin reprezentantul legal şi a votat împotriva punctelor de pe ordinea de zi.  Mai mult, reprezentanţii societăţii Vidraru au atras atenţia că în respectiva şedinţă, calculul  majorităţii a fost viciat pentru că s-au luat în considerare acţiuni nule sau care aveau  drept de vot suspendat, iar în spatele  ingineriei a stat, potrivit acuzaţiilor lui Tudor Dumitru,   gruparea Chelu.
L.G.