Direcţia Judeţeană pentru Cultură: cule şi conace argeşene - o moştenire insuficient exploatată

Luni, 19 Ianuarie 2015 15:06

Cula este un tip de construcție semifortificată, răspândit în întregul spațiu balcanic. În România, culele se întâlnesc numai în regiunea de dealuri a Olteniei. Totuși, câteva exemplare se găsesc și în Muntenia, în judeţul Argeş.
Conacul este reşedinţa de provincie a marelui proprietar de pămînt – boier, moşier. Prezintă o mare varietate de stiluri arhitecturale.
Datorită specificului lor arhitectural, culele şi conacele sînt înscrise în Lista Monumentelor Istorice şi constituie mărturii ale istoriei noastre. Integrate în viaţa comunităţii, pot deveni atractii ale turismului cultural.

Istoria lor juridică e complicată...

Au fost naţionalizate de la foştii proprietari, odată cu instaurarea regimului comunist în România
Au fost exploatate necorespunzător (transformate în depozite, grajduri etc)
După 1989, au trecut în proprietatea administraţiilor locale
Au fost revendicate de urmaşii proprietarilor şi au fost obţinute după procese care au durat mult. Administraţiile publice locale n-au investit în ele, fiind în litigiu.
Au fost recuperate în diverse stări de degradare şi necesită investiţii. Moştenitorii nu dispun de fonduri.
Pentru punerea lor în valoare, se recomandă parteneriate de tip public-privat şi intrarea în viaţa comunităţii – circuite turistice etc.

Cula Racoviţa – un caz fericit de implicare a administraţiei locale

Ansamblul Culei Racoviţa, cuprinde Cula şi Parcul, cod AG-II-a-A-13743, cartier Racoviţa, oraş Mioveni; monument istoric de grupă A, de importanţă naţională şi universală
Imobilul se află într-o stare bună şi s-a efectuat reamenajare muzeală în colaborare cu Muzeul Goleşti. Monumentul se află în proprietatea şi administrarea Consiliului Local Mioveni prin Centrul de Cultură Mioveni reprezentat de director Argentina Culcuş.

Conacul Budişteanu – un caz fericit de iniţiativă privată

Conacul Budişteanu, cod AG-II-m-A-13498.01, monument istoric de grupa A de importanţă naţională şi universală, sat Budeasa Mare, str. Bisericii, nr. 56 şi 59, comuna Budeasa
Imobilul a fost retrocedat foştilor proprietari (urmaşii familiei Budişteanu, cu domiciliul în Bucureşti).
Monumentul istoric este într-o stare de conservare foarte bună şi este folosit de către proprietari drept casă de vacanţă. Proprietarii au solicitat consultanţă DJC Argeş pentru restaurarea culei.

Cula Sultănica – parteneriat public-privat pentru conservare şi restaurare

Cula Sultănica, cod AG-II-m-B-13807.01, sat Şuici, nr. 400, com. Şuici. Stare de colaps.
Există proiect pentru restaurare întocmit de arhitect atestat de Ministerul Culturii, Şerban Sturdza, în colaborare cu Primăria Comunei Şuici.
S-a realizat un proiect pentru finanţarea lucrărilor de conservare, din bani europeni.
Cula se află în domeniul public al comunei Şuici, administraţia locală făcînd cadastru şi intabulare.

Cula Drugănescu – stare de ruină

Cula Drugănescu cod LMI AG-II-a-B-13777,  monument istoric grupa B de importanţă locală şi naţională, sat Retevoieşti, nr. 616, stare avansata de ruină;
Retrocedat către Carcaleţeanu Alexandru şi Dinescu Ileana cu domiciliul în Bucureşti. Proprietarii au fost notificaţi despre obligaţiile ce le revin. Nu dispun de fonduri.
În zonă, Primăria Comunei Pietroşani a acordat autorizaţii de construire fără aviz.

Conacul Perticari Davila – colaps şi dosare penale

Ansamblul Conacului Perticari Davila, cod AG-II-a-B-13709, monument istoric grupa B de importanţă locală şi naţională, sat Izvoru, nr. 156, comuna Izvoru. Stare de colaps, imobil retrocedat în proprietatea d-nei Irina Ghica Cantacuzino cu domiciliul în Franţa.
Ansamblul conacului a fost de mai multe ori vandalizat, cu toate că în vecinătatea monumenului istoric se află postul de poliţie Izvoru precum şi primăria comunei.
La secţia de poliţie Buzoieşti se află în lucru dosarul penal nr. 750222 / 2012 privind furtul de cărămizi, în care învinuiţi sunt Radu Nicolae şi alţii ; de asemenea, a fost deschis dosarul nr.750268/14.06.2012, învinuit fiind primarul localităţii Izvoru, Neacşu Cornel.

Responsabilităţile proprietarilor de monumente istorice

Să întreţină, să folosească şi să exploateze imobilul respectînd Legea 422/2001, conform “Obligaţiei de folosinţă”.
Să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare şi de întreţinere a acestora.
Să obţină avizele prevăzute de lege pentru toate intervenţiile asupra monumentului. 
Pentru stimularea protejării monumentelor istorice, proprietarii persoane fizice care realizează pe cheltuială proprie lucrări de întreţinere etc beneficiază de reducerea cu minimum 50% a cuantumurilor impozitelor şi a taxelor aferente acestor lucrări cuvenite bugetelor locale.
Proprietarii imobilelor monumente istorice sunt scutiţi în totalitate de plata impozitului pe clădiri, cu excepţia spaţiilor în care se desfăşoară activităţi economice sau comerciale.

Responsabilităţile administraţiei locale

Asigură protejarea monumentelor istorice clasate, aflate în domeniul public sau privat al municipiului, oraşului sau comunei, precum şi a celor abandonate sau aflate în litigiu, alocînd resurse financiare în acest scop
Iau măsurile tehnice şi administrative necesare în vederea prevenirii degradării monumentelor istorice
Asigură elaborarea documentaţiei pentru delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi elaborează regulamentele de urbanism pentru zonele de protecţie a monumentelor istorice
Se pot asocia între ele, precum şi cu persoane fizice sau juridice pentru realizarea unor lucrări de protejare a monumentelor istorice şi pot înfiinţa în acest scop instituţii şi servicii publice de interes local. (Legea 442/2001)

Ce fac alţii: atatul arhitect

Finanţarea consistentă de la bugetul de stat a monumentelor istorice. In Franta, Guvernul aloca anual circa 1 miliard de euro pentru restaurarea acestora.
Subvenţionarea restaurărilor, conservărilor etc. În astfel de cazuri, statul francez subvenţionează 75 la sută din valoarea lucrărilor. 50 la sută de la guvern, 25 la sută de la administraţia locală. Ceilalţi 25 la sută sunt platiţi de beneficiar
Cele mai multe clădiri monument sînt însă proprietate publică. Doar cîteva dintre ele sînt proprietate privată, cam 20 la sută. Statul face exproprieri, în cazul în care proprietarul privat nu poate îngriji monumentul.

Ce fac alţii: atatul facilitator

SUA. Statul-facilitator inițiază reglementări și stimulente fiscale pentru a atrage donaţii private în vederea sprijinului indirect al artelor şi culturii
Agenţii independente distribuie resursele financiare către industriile creative și serviciile de prezervare a patrimoniului.
Deducerile de taxe acordate donatorilor privați reprezintă elementul crucial pentru susţinerea celor 8.000 de muzee din America, 2.000 de agenții locale ale artelor,7.300 de teatre ale comunităţilor etc.