Mânăstirea Corbii de Piatră, ignorată la capitolul finanţare

Luni, 19 Ianuarie 2015 15:45

# Una dintre cele mai valoroase picturi rupestre din ţară se degradează iremediabil sub atacul bacteriilor şi indiferenţa Ministerului Culturii.

Umiditatea excesivă a rocii şi substratul organic pe care a fost realizată pictura rupestră a Mânăstirii Corbii de Piatră au distrus aproape 80% din valoroasa  lucrare pe care specialiştii au datat-o ca fiind realizată în secolul al XIV-lea sau chiar de mai devreme. Cu toate că Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş a solicitat  în mai multe rânduri alocarea unor sume pentru efectuarea  unor reparaţii şi conservarea lăcaşului de cult,  bani pentru Corbii de Piatră - monument de categoria A - nu s-au găsit.
Săpată într-un perete masiv de stâncă, înalt de aproximativ 30 m și lung de 14,5 m, Mănăstirea rupestră de la Corbii de Piatră este atestată documentar  la 23 iunie 1512, dar există informații potrivit  cărora ar fi fost  dăltuită cu mult înainte de această dată. Lăcaşul are o valoare uriaşă nu numai prin felul în care a fost săpat în stâncă, ci și prin pictura care îl împodobește, despre care specialiștii afirmă că este realizată în cea mai pură tradiție bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Din păcate,  infiltraţiile şi microorganismele dezvoltate în pereţii bisericii au degradat iremediabil mai cea mai mare parte a acestor picturi.
“Situaţia este una deosebită, pentru că respectiva pictură este realizată pe un substrat organic pe care se dezvoltă anumite microorgaisme, iar pentru astfel de situaţii încă nu se stăpânesc tehnici de intervenţie”, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei pentru Cultură Argeş.

Microrganismele au distrus 80% din pictura rupestră

Specialiştii spun că la Corbii de Piatră are loc un complex de interacţiuni între organismele care se dezvoltă pe suprafaţa, în profunzimea sau în apropierea monumentului, între aceştia şi substrat, respectiv condiţiile de microclimat. Pe scurt, este vorba despre biodeteriorare - un proces cu efecte distructive întâlnit în cazul multor monumente istorice. Caracteristicile substratului, prezenţa apei și a depunerilor (în principal, de natură organică), valoarea temperaturii, lumina,  toate acestea determină desfăşurarea procesului cu o anumită intensitate,  întrucât creşterea şi multiplicarea organismelor vinovate de degradarea lăcaşului au loc numai în nişte parametrii specifici care le asigură metabolismul, foarte prielnici în cazul de faţă.
“Procesul de biodeteriorare este extins la toţi pereţii  precum şi la obiectele din încăpere. Totuşi, se poate spune că peretele nordic din naos se află în cea mai avansată fază de biodegradare pentru că a fost colonizat în timp de mai multe generaţii  succesive de cianobacterii, alge verzi, fungi şi briofite,  se arată Studiul interdisciplinar - Biodeteriorarea si biodeteriogenii realizat la Corbii de Piatră de Prof. Univ. Dr. Ioana Gomoiu  şi Prof. Dr. Elias Chatzitheodoridis.
Încă de la intrarea în naosul  bisericii rupestre Corbii de Piatră, privirea îţi este captată de  nuanţele de verde căpătate de pereţii lăcaşului, care cu greu mai permit ochiului să mai  distingă pictura, acolo unde ea încă mai există (doar 20 % din lucrarea originală).
“După apariţia procesului de colonizare, microbiodeteriogenii fac parte integrantă din monument şi contribuie la pierderea semnificativă a stratului pictural, la acoperirea acestuia cu biofilm de culoare  verde sau neagră”, se arată în studiul amintit.
Un prim pas în oprirea  sau măcar încetinirea degradării picturii ar fi  să se intervină asupra  condiţiilor  care favorizează înmulţirea acestor microorganisme şi abia ulterior să se efectueze restaurări. Altfel, spun specialiştii, orice efort ar fi zadarnic.
“Lucrările de restaurare nu trebuie începute până   nu se reduce umiditatea sub toate formele, la minimum posibil pentru condiţiile pe care le oferă situsul geologic, reducerea contactului cu lumina  şi tratamentul cu algicid. Este o activitate ce trebuie desfăşurată în paralel cu monitorizarea microclimatului.”  recomandă cei doi profesori.
O soluţie pentru reducerea umidităţii vine de la primarul comunei Corbi, Vasile Baciu, care, în numărul anterior al ziarului nostru, trăgea un semnal de alarmă  asupra necesităţii intervenţiilor la monument.
“O astfel de soluţie ar putea fi realizarea unui clopot suspendat  care să împiedice pătrunderea apei în stâncă (…). Dacă nu restaurăm, în 10 ani se va pierde totul. Doar că restaurarea nu este o treabă care se poate face oricum, ci cu aprobări, specialişti şi finanţare, pentru că vorbim despre un monument istoric” spune Virgil Baciu, primarul comunei Corbi.
Metodele de intervenţie la monumentele în care au colonizat microorganisme nu sunt însă suficient stăpânite, după cum spune directorul Direcţiei pentru Cultură Argeş, Cristian Cocea, cel care a solicitat de la Ministerul Culturii, în mai multe rânduri, fonduri pentru realizarea unor intervenţii în sensul  opririi degradării monumentului. Bani n-au fost încă alocaţi, dar există unele speranţe pentru acest monument în politica Ministerului Culturii, care şi-a propus, printre obiectivele pe termen lung,  finanţarea  reparaţiilor  monumentelor din categoria A. Când se va şi întreprinde ceva în acest sens?  Rămâne de văzut.
Până una-alta,  conducerea  Direcţiei Judeţene pentru Cultură sugerează administraţiei locale de la Corbi să încerce accesarea unor fonduri europene pentru  efectuarea unor intervenţii la Corbii de Piatră.
Cristina Stancu