Serviciul de Investigare a Fraudelor, cu ochii pe ingineriile lui Petre Motrun

Luni, 26 Ianuarie 2015 00:00

# AJFP Argeş are suspiciuni referitoare la suma cu care S.C. Neo Construct  Industrial a fost înscrisă în tabelul creanţelor SC Turism Muntenia.

La aproape doi ani de la la declanşarea procedurii insolvenţei în cazul S.C. Turism Muntenia, cauzele care au dus la acestă stare ridică încă multe semne de întrebare. Pe 7 ianuarie, anul curent, Tribunalul Specializat Argeş i-a pus în vedere lichidatorului judiciar al debitoarei,  Art Insolv SPRL- firma de insolvenţă a lui Petre Motrun, prietenul magnatului Nicolae Ivănescu - să justifice în faţa instanţei modul în care au ieşit din patrimoniu şi ce s-a întâmplat cu eventualele sume care au luat locul bunurilor din patrimoniul  S.C. Turism Muntenia.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ploieşti, prin  Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Argeş, în calitate de creditor al S.C.  Turism Muntenia, a formulat, la Tribunalul Specializat Argeş, contestaţie la tabelul de creanţe întocmit în cauză  de administratorul judiciar al debitoarei Art Insolv SPRL (fostă Argeş Insolv SPRL), firma  lui  Petre  Motrun, bunul prieten al lui Nicolae Ivănescu, patronul firmei băgate în insolvenţă.
Finanţele au semnalat instanţei că administratorul judiciar al S.C. Turism Muntenia a înscris, în respectivul tabel, creanţa S.C. Neo Construct  Industrial Argeş SRL, în sumă de 469.564,35 lei, în condiţiile în care nu s-a făcut dovada existenţei obligaţiei de plată în acest cuantum. Pe 7 ianuarie, anul curent,  judecătorul sindic a dispus formarea unui dosar asociat, cu termen pe 28 ianuarie 2015, termen pentru care Neo Construct va fi citată.

Serviciul de Investigare a  Fraudelor, pe urmele cifrelor invocate de Motrun

În urma  unei adrese transmisă de către IPJ Argeş - Serviciul de Investigare a Fraudelor, înregistrată la AJFP Argeş, pe 3  septembrie 2014, s-a efectuat un control inopinat la S.C. Turism Muntenia, având ca obiect  verificarea legalităţii constituirii  de creanţe asupra  activelor societăţii S.C. Turism Muntenia, cu precizarea cuantumului şi a modalităţilor de finanţare a acestora. 
În urma controlului, s-a constatat că la data de 18 februarie 2013, data intrării în procedura insolvenţei,  creanţa pe care S.C. Neo Construct o avea asupra SC Turism Muntenia  era în sumă totală de  28.453,8 lei.
“Vă rugăm să admiteţi contestaţia  şi să dispuneţi  înscrierea în tabelul preliminar, a creanţelor aparţinând  S.C. Neo Construct Industrial, în sumă de 28.453,8 lei” a cerut instanţei, la începutul acestui an,  Direcţia Generală a Finanţelor Publice  Ploieşti, prin AJFP Argeş.

Identificări şi inventarieri prelungite

Pe 7 ianuarie, instanţa a pus  în vedere administratorului judiciar al S.C. Turism Muntenia să formuleze un punct de vedere referitor discrepanţele dintre constatătile comisiei de control şi cifrele trecute în tabelul creanţelor.
De asemenea, judecătorul sindic a mai cerut administratorului judiciar să procedeze la analizarea în concret a  tuturor activelor societăţii comerciale Turism Muntenia şi să  efectueze inventarierea bunurilor identificate în patrimoniu, pentru a se putea aprecia asupra unui plan de reorganizare în completarea la raportul cauzei, în funcţie de ce se identifică fizic în patrimoniul  debitoarei, în raport cu  evidenţele contabile şi, totodată,  să justifice modul în care au ieşit din patrimoniu şi ce s-a întâmplat cu eventualele sume care au luat locul bunurilor.
Administratorul judiciar mai trebuie să justifice creanţele, dacă au fost valorificate sau dacă s-au făcut făcut demersuri  de valorificare a acestora şi “să analizeze dacă există indicii privind fapta săvârşită în temeiul dispoziţiilor art. 138/alin1/L85/2006” privind  identificarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvenţă.  
Aceeaşi instanţă a mai pus în vedere administratorului să facă şi “dovada înregistrării la ORC a raportului completator”
Finanţele au mai solicitat şi lămuriri legate de înstrăinarea de bunuri efectuată  în cei trei ani anteriori  deschiderii procedurii insolvenţei şi documentele care au stat la baza acestor tranzacţii.
În ultimele  săptămâni, în dosarul insolvenţei S.C. Turism Muntenia, au fost luate “la puricat”  toate transferurile patrimoniale asupra cărora există suspiciuni, urmând a fi identificate  elementele utilizabile pentru eventuala anulare a respectivelor transferuri.
AJFP Argeş  a solicitat  lichidatorului Petre Motun (în repetate rânduri şi  fără succes) un raport amănunţit asupra cauzelor care au dus la insolvenţa S.C. Turism Muntenia şi şi-a rezervat dreptul de a cere schimbarea acestuia.  Şi avocatul Radu Cătăniciu, cel care reprezintă în instanţă interesele unei părţi a creditorilor Turism Muntenia, a ridicat, în urmă cu ceva timp, semne de întrebare referitoare la buna credinţă a administratorului judiciar, argumentând în faţa instanţei că  la Turism Muntenia s-ar fi încheiat o serie de tranzacţii frauduloase cu scopul de a devaliza societatea debitoare.

Ce se arată în dispoziţiile art. 138/alin1/L85/2006

1 În cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvenţă a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi;
d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi;
g) în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori.

11 În cazul plăţilor prevăzute la alin. (1) lit. g), răspunderea reprezentantului legal al persoanei juridice nu va putea fi angajată dacă acestea au fost efectuate, cu bună-credinţă, în executarea unui acord cu creditorii, încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, sub rezerva ca acordul să fi fost de natură a conduce, în mod rezonabil, la redresarea financiară a debitorului şi să nu fi avut ca scop prejudicierea şi/sau discriminarea unor creditori. În raportul întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 59 alin. (1), administratorul judiciar/lichidatorul va preciza dacă plăţile prevăzute la alin. (1) lit. g) au fost efectuate în executarea unui astfel de acord. Prevederile mai sus menţionate se vor aplica şi în cazul în care acordul se realizează în cadrul procedurii prevăzute de Legea nr. 381/2009.

Cine să fie în spatele tuturor acestor manevre?

Culmea, în toată această nebuloasă cu final necunoscut, este că Petre Motrun nu pare a fi în stare, singur, de orchestrarea unei asemenea scheme complexe. Fost șef al securității statului din Câmpulung, acesta a fost învățat mai mult să bată decât să scrie. Să bată la mașina de scris, desigur, nu trebuie să ne gândim la altceva. Pentru un tablou complet, nu mai trebuie specificat decât că Neo Construct aparține omului de afaceri Nicolae Ivănescu. Ivănescu a cumpărat, în urmă cu patru ani, pe această firmă, la jumătate de preț, Fabrica de Mobilă de la Stâlpeni. Fabrică ai cărei lichidatori erau Laurențiu Dumitrana și... Petre Motrun. Ivănescu a băgat în insolvență, în urmă cu doi ani, și cealaltă firmă a sa, Silva Grup, al cărei administrator judiciar a fost numit, prin tragere la sorți, așa cum este legal, Argeș Insolv, firma lui... Motrun. Același Motrun care, tot printr-o norocoasă tragere la sorți, gestionează și decesul Societății de Turims Muntenia. Eh, simple coincidențe, care nu trebuie să fie deloc în atenția DNA, DIICOT, și a altor instituții care, desigur, consideră cu totul legal și normal ceea ce se întâmplă!
Cristina Stancu