Chelu îi spunea chestorului Fătuloiu că este o persoană șantajabilă

Luni, 26 Ianuarie 2015 00:00

# Detalii uluitoare ale războiului Fătuloiu-Chelu # Chelu a venit la întâlnirea cu Fătuloiu cu un aparat de bruiaj electronic. Dan Fătuloiu: ”Al meu e mai sigur mă, de bruiat, al vostru e… panaramă” # „Atitudinea inculpatului denotă o aroganţă ieşită din comun şi o îndrăzneală infracţională incredibilă, şi nici pe departe nu poate conduce la ideea unei constrângeri morale a inculpatului sau la aceea a unei provocări a acestuia la darea de mită”, se arată în motivarea instanței în dosarul ”Mită la general”

Curtea de Apel Bucureşti a redactat decizia definitivă pronunţată în urmă cu 5 luni în Dosarul ”Mită pentru Fătuloiu", în care omul de afaceri Cătălin Chelu, între timp decedat, a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă, după ce a fost acuzat de DNA că, în 2010, i-ar fi promis 1 milion de euro şpagă chestorului de poliţie Dan Fătuloiu, fost secretar de stat din MAI, pentru tergiversarea până la prescriere a unor dosare penale care îl priveau şi pentru intervenţii în favoarea sa pe lângă directori din conducerea societăţii Hidroconstrucţia.

În motivarea Deciziei penale nr. 948/A din 8 septembrie 2014 - prin care alături de Cătălin Chelu au mai fost condamnaţi, pentru complicitate la dare de mită, afaceriştii Ştefan Nitache Badea (4 ani de închisoare cu executare), Antonel Cristi Bunu şi Gabriel Constantinescu (ambii, câte 6 luni de închisoare cu suspendare) judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihai Mihalcea de la Secţia a II-a penală a CAB şi-au însuşit soluţia dispusă de prima instanţă - Sentinţa TMB nr. 877/12.10.2012 - şi au alocat spaţii largi pentru a explica cu lux de amănunte faptul că fostul secretar de stat din MAI, Dan Fătuloiu, denunţător în cauză împreună cu fiul sau Alexandru Fătuloiu, nu a avut nicio clipă intenţia de a-l determina sau provoca în vreun fel pe Cătălin Chelu să comită fapte de corupţie.
Vestiţi deja pentru rapiditatea în soluţionarea cauzelor cu care sunt investiţi, cei doi judecători au stabilit un adevărat record de celeritate în rezolvarea acestui dosar. După şedinţa de judecată-fulger desfăşurată la 1 septembrie 2014 - de altfel, singurul termen în care au judecat acest dosar -, Bogdan şi Mihalcea au amânat pronunţarea pentru 8 septembrie 2014.
Înainte de a reda câteva pasaje din motivarea Deciziei, prezentăm faptele reţinute în sarcina inculpatului, potrivit Deciziei definitive a judecătorilor CAB:  Cătălin Chelu - 6 ani de închisoare pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă
"Fapta inculpatului Chelu Constantin Cătălin, constând în aceea că, în perioada august – 12 noiembrie 2010, prin intermediul inculpaţilor Badea Ştefan Nitache, Bunu Antonel Cristi şi Constantinescu Gabriel, a promis suma de un milion euro denunţătorului Fătuloiu Dan Valentin, pentru ca acesta, în calitate de chestor şef de poliţie şi secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv, să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale, având ca obiect infracţiuni comise de către Chelu Constantin Cătălin şi persoanele apropiate acestuia, în cadrul cooperării interinstituţionale cu Ministerul Public, în legătură directă cu punerea în aplicare a Planului Naţional Comun de Acţiune, în domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale sau să asigure retrimiterea dosarelor la structurile de cercetare locală în vederea prescrierii faptelor iar la data de 12.11.2010 a modificat promisiunea iniţială, avansată prin intermediul complicilor săi, şi a oferit aceluiaşi denunţător, în scopul mai sus arătat, suma de 50.000 euro, în numerar, precum şi foloase în sumă de aproximativ 270.000 euro (reprezentând fie un teren de 3.000 m.p., la valoarea de 80-100 euro/ m.p., fie un teren de 1.500 m.p., la aceeaşi valoare, dar pe care inculpatul să construiască o casă, a cărei valoare să fie de circa 120.000 euro), precum şi că în ziua de 19.11.2010 a remis denunţătorului, cu titlu de mită, suma de 212.850 lei (echivalentul a aproximativ 50.000 euro), potrivit promisiunii avansate anterior,întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen.
Fapta inculpatului Chelu Constantin Cătălin, constând în aceea că, în ziua de 12.11.2010, a promis suma de 300.000 euro, în numerar, denunţătorului Fătuloiu Dan Valentin, în scopul ca acesta, folosindu-se de influenţa care derivă din funcţia de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să intervină pe lângă directorii din conducerea S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A., pentru a-i determina să întreprindă demersurile necesare pentru înregistrarea oficială a inculpatului în evidenţele Registrului Comerţului, în calitate de acţionar al respectivei societăţi comerciale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare a influenţei, prev. de art. 6.1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen.".

Denunţătorul F.D. îl întreabă direct pe inculpatul Badea Nițache 'ce vrea Chelu?' situaţie în care inculpatul îi răspunde că nu ştie prea multe şi Chelu ar vrea să vorbească direct cu denunţătorul, dar arată că problema de bază este dosarul SC Plase Pescăreşti SA şi arată că lui Chelu îi este frică să nu se ajungă că acel dosar să fie instrumentat de DIICOT, precum şi faptul că inculpatul Chelu şi-a exprimat nemulţumirea că tocmai acest lucru s-a întâmplat.

Inculpatul i-a mai spus martorului denunţător şi că a apelat la fiul său, martorul A. F., pentru că nu a putut intra în contact direct cu secretarul de stat, inculpatul Badea Nițache spunându-i lui F. A. ”Mă, eu vreau să stau de vorba cu tac-tu! …Bă, acuma încerc şi eu marea cu degetu`!...Uite, fac primu` pas… noi ca să vezi că suntem de bună credinţă”.

Din înregistrările efectuate în cauza rezultă că în data de 09.11.2010 inculpatul Badea Nițache se deplasează iarăşi la biroul secretarului de stat pentru a rezolva problemele judiciare ale inculpatului Chelu.
În cadrul întâlnirii, inculpatul Nitache îi spune secretarului de stat 'Daţi-mi o hârtie şi un pix', face anumite notări pe o foaie cu pixul primit şi o remite secretarului de stat. Înscrisul întocmit de inculpatul Badea Nitache a fost depus la dosar, pe acesta fiind consemnat olograf menţiunile '500.000 € cash, 300.000 € bussines, 200.000 € final'. În partea dreaptă, de faţă cu inculpatul Nițache dar ulterior consemnării făcute de acesta, denunţătorul a mai tras o linie verticală şi a mai adăugat '1.000.000 EU'.
Ulterior, cei doi au discutat despre modul în care urmau a fi efectiv plătite aceste sume de bani. Astfel, inculpatul Badea Nitache îi spune denunţătorului că prima tranşă din mita de 1.000.000 EUR urma să fie remisă cash, 300.000 EUR urma să fie remisă sub masca unor afaceri fictive cu fiul secretarului de stat iar restul de 200.000 EUR urma să fie remiși în numerar, după ce denunţătorul intervenea în dosarele penale. Inculpatul Badea Nițache a mai precizat că inculpatul Chelu este un tip zgârcit şi că acesta nu trebuie să ştie decât că este vorba de o mită de 500.000 EUR, restul urmând a fi remis de ceilalţi coinculpati.
Din înregistrările efectuate în cauză rezultă că în data de 9.11.2010 vine la biroul secretarului de stat şi coinculpatul Constantinescu Gabriel. Acesta primeşte de la secretarul de stat lista dosarelor penale în care este cercetat inculpatul Chelu iar acesta începe să o studieze, după cum rezultă din înregistrarea din mediul ambiental, element ce arată că inculpatul nu este străin de activitatea infracţională a celorlalţi cofăptuitori şi nu cere nicio lămurire despre acele înscrisuri. La întrebarea denunţătorului, inculpatul Badea Nitache arată că ar dori ca toate cele 48 dosare penale ce îi privesc pe Chelu, Bunu sau Constantinescu să fie 'omorâte'.
Inculpatul Constantinescu arată că este de acord cu remiterea banilor ca mită pentru inculpatul F., fiind de acord cu orice formă de transmitere a lor, atât integral cît şi în rate, 'după cum se stabileşte'.
Inculpatul Chelu Cătălin a venit având asupra să un echipament de bruiaj al telefoanelor pe care a cerut să fie băgat imediat în priză. Din înregistrare rezultă că acesta a arătat textual că acel aparat este 'din ăla care bruiază telefoanele, microfoanele…'. Conform raportului de constatare ştiinţifică depus la dosarul cauzei, aparatul adus şi instalat de inculpatul Chelu era un emiţător cu 4 secţiuni, fiecare având o antenă de emisie dedicate cu destinaţia de a bruia benzile cu frecvențe de 800, 1800, 900, 2200 MHz, aparat care, în mod destul de evident, nu a fost eficient chiar cum spera şi se aştepta inculpatul.

De altfel, denunţătorul F. D. i-a şi atras în mod onest atenţia inculpatului că aparatul acela de bruiaj e slab calitativ dar nu a fost crezut, acesta spunându-i inculpatului Chelu ”Al meu e mai sigur mă, de bruiat, al vostru e… panaramă”.

Din înregistrările efectuate în cauză rezultă că inculpatul Chelu îi atrage atenţia denunţătorului că este o persoană şantajabilă şi că nu va fi multă vreme in funcţie. De asemenea arată că, dacă vrea, o să devoaleze aspecte infracţionale din trecutul inculpatului şi că este bine să fie prieten cu el deoarece are cunoştinţe printre politicienii care vor câştiga alegeri şi în felul acesta îşi poate păstra statutul de înalt funcţionar în noua guvernare, toate aceste  argumente fiind menite să îi servească inculpatului la negocierea mitei, însensul de a se ajunge la a îi oferi denunţătorului o suma cît mai mică cu titlul de mită.
Până la urmă, inculpatul Chelu a ofertat denunţătorului 50.000 EUR cash, suma oferită conform afirmaţiilor inculpatului, ”ca să-ţi faci şi tu două concedii ca lumea”, dar şi 50.000 mp teren în Piteşti la valoarea de 50-80 USD/mp sau 1500 mp pe care să-i construiască denunţătorului o casă. La observaţiile denunţătorului că ar prefera bani lichizi, inculpatul Chelu îi replică 'Tu vrei în criza asta bani lichizi?! Adică zii mersi că-i am şi p-ăştia şi îţi dau şi eu ce are toată lumea'.

Pentru a se asigura de poziţia sa dominantă în cadrul discuţiei cu denunţătorul, în preambulul ofertei îi atrage atenţia secretarului de stat că în ceea ce priveşte dosarele penale pe care le are, dacă nu cade la înţelegere cu denunţătorul, 'eu cu o sută, o sută cinci zeci de mii mă rezolv unde trimiţi tu astea acuma. Nu-i nicio problemă! Da' după aia….', atitudine care relevă că inculpatul Chelu, fiind convins că orice se poate rezolva cu bani în sistemul judiciar românesc, îi atrage atenţia denunţătorului că dacă nu îi rezolvă problemele va apela la organe judiciare cu o mai mare influenţă iar denunţătorul va pierde mita ce i se oferea.

Continuându-şi şirul afirmaţiilor, inculpatul Chelu cere garanţii secretarului de stat cu privire la soluţionarea favorabilă a dosarelor sale penale, în sensul tergiversării lor şi prescrierii. Inculpatul cere ca aceste dosare să nu se centralizeze ci să fie trimise înapoi la structurile de parchet locale, prietenoase şi care le ţineau în nelucrare.
Deşi inculpatul Chelu a arătat că că nu era interesat de dosarele care se instrumentau, declaraţiile sale înregistrate în mediul ambiental şi descris anterior sunt mai mult decât elocvente în a demonstra fără dubiu că interesul său faţă de aceste dosare era de fapt unul extrem de ridicat, probabil proporţional cu teama pe care acesta o avea faţă de o eventuală tragere la răspundere penală.

De asemenea, inculpatul Chelu îi mai solicită acestuia să influenţeze doi directori de la SC Hidroconstrucţia SA pentru a-l înscrie în registrul acţionarilor.

Arată că 'Societatea e bună bună bună… şi sunt doi directori mai în vîrstă care au şi ei belelele lor..şi… procurorii tăi se pricep la arhivare din asta…' …'Deci eu îţi dau pentru chestia asta trei sute de mii lichid, dacă reuşeşti! Imediat, dacă reuşeşti' arată în continuare cumpărătorul de influenţă Chelu către denunţătorul F., 'asta' însemnând introducerea inculpatului în registrul acţionarilor societăţii, astfel cum rezultă din interceptări. Inculpatul cere să convingă pe unul dintre directori, mai vulnerabil, această persoană fiind în vârstă şi bolnavă de cancer, atitudine cinică, element ce denotă o dată în plus lipsa de repere morale a acestui inculpat. Inculpatul are convingerea că denunţătorul are influenţă asupra acestor persoane şi arată textual că 'Procurorii tăi se pricep la arhivare', sugerând în acest mod că denunţătorul ar trebui să pună presiune asupra conducerii 'Neînţelegătoare şi comuniste' de la SC HIDROCONSTRUCŢIA SA prin intermediul organelor de procuratură care să creeze în mod artificial dosare directorilor şi ulterior să le claseze sau să lase în nelucrare eventualele lucrări penale împotriva aceloraşi directori, pentru a-i determina să îndeplinească dorinţele inculpatului Chelu referitoare la înregistrarea în registrul acţionarilor.

La ieşirea de la negocierea cu secretarul de stat, inculpatul Chelu a povestit amănunţit conţinutul acesteia celorlalţi doi coinculpați, Nitache şi Constantinescu, după cum rezultă chiar din destăinuirile pe care le-a făcut Nițache celuilalt denunţător în data de 14.11.2010. Din conţinutul acestora rezultă cu claritate că toţi patru inculpaţii aveau cunoştinţă de activitatea infracţională şi îşi doreau mituirea secretarului de stat în vederea intervenirii în toate dosarele penale ce îi priveau pe Chelu, Bunu şi Constantinescu.
De asemenea, inculpatul Nițache în discuţia cu A. F., fiul secretarului de stat, a arătat că au stat cu temerea constantă pe parcursul discuţiilor dintre Chelu şi D. F. că vor fi arestaţi, crezând la un moment dat că garda de corp a secretarului de stat şi căreia i-a văzut pistolul, este un ofiţer care le organizează flagrantul, temere ce de altfel s-a realizat în mai puţin de o săptămână de la acel moment.
În data de 19.11.2010, inculpatul Badea Nițache se deplasează la biroul secretarului de stat, aşa cum conveniseră la întâlnirea anterioară, unde reafirmă că tot ce se discutase anterior referitor la mituire şi cumpărarea de influenţă a rămas valabil. Inculpatul Badea Ştefan da instrucţiuni clare denunţătorului să nu cedeze cu pretenţiile financiare deoarece inculpatul Chelu este mai zgârcit şi arată că în momentele următoare urmează să-i fie remisă suma de 20 miliarde lei (ROL). Din înregistrările aflate la dosar rezultă că inculpatul Badea Nițache arată că el este persoana care a propus iniţial mita de 1 milion euro, dar că inculpatul Chelu nu ştie decât de sumele convenite anterior, restul sumei urmând a fi scos din Alprom SA de ceilalţi doi coinculpați, Bunu şi Constantinescu pentru a fi mușamalizate dosarele ce îi vizau personal.
În ceea ce priveşte motivul de apel formulat de către inculpaţi privind faptul că au fost provocaţi sau constrânşi la darea de mită datorită poziţiei influenţe a denunţătorului F.D.şi a modului în care membrii ai familiei acestuia erau implicaţi în afaceri cu SC ALPROM SA, Curtea consideră că acest motiv nu este unul care să fie întemeiat.
Astfel, deşi nu este în măsură să analizeze afacerile soţiei, fiului sau socrului secretarului de stat cu SC ALPROM SA deoarece DNA a înţeles să sesizeze Tribunalul doar cu activitatea infracţională a celor patru inculpaţi, poate totuşi constată că multe din contractele încheiate de firmele membrilor familie denunţătorului secretar de stat apar ca fiind contrare intereselor financiare ale SC ALPROM SA, inculpatul Bunu exprimându-se în sensul că erau firme căpuşă iar contractele erau întocmite special pentru a se beneficia de protecţia secretarului de stat D. F.. în egală măsură, modul în care au fost încheiate aceste contracte precum şi modul în care acestea se derulau, cu evidente beneficii în favoarea denunţătorilor din prezenta cauză excede cadrului procesual, dar Curtea poate constata totuşi că aceste aspecte determină concluzia că aceşti denunţători erau interesaţi de soarta SC ALPROM SA şi de modul în care urmau să acţioneze cei patru inculpaţi.