Florin Frătică s-a mai ales cu o belea penală!

Luni, 09 Februarie 2015 22:31

# Plângeri penale împotriva Primăriei Bradu, Consiliul Local Bradu și a primarului, în scandalul terenului Aeroclubului Henri Coandă  # A fost sau nu legală scoaterea terenului din  domeniul public al statului?

Procesul prin care Primăria Comunei Bradu  s-a îndreptat împotriva Aeroclubului Henri Coandă, pentru cele 14,57  de hectare de teren ce constituie mărul discordiei soldate cu plângeri penale împotriva Primăriei şi Consiliului Local al Comunei,  durează de un an şi  jumătate. Pe 18 februarie, la următorul termen de judecată stabilit de Tribunalul Argeş, expertizele topografice dispuse în acest dosar şi citarea în calitate de intervenient principal a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, ar putea face lumină în acest caz.
În cererea de chemare în judecată a Aeroclubului Henri Coandă - Geamăna, Primăria Bradu solicita instanţei să oblige pârâta să-i lase “în deplină proprietate şi paşnică posesie” terenul în suprafaţă de 145.700 mp (cu o valoare de inventar de 368.946,39 lei) situat în satul Geamăna,  teren care, din punctul de vedere al autorităţilor locale de la Bradu, ar aparţine domeniului  public al localităţii. În motivarea cererii, Primăria Bradu invocă o hotărâre de guvern  (HG1742  din 21.10.2014) prin care a fost aprobată transmiterea unui imobil-teren în suprafaţă  totală de 260.000 de mp  cuprinzând teren  şi construcţii (cazarma 2984 Bradu) din domeniul public al statului  şi administrarea  Ministerului Apărării Naţionale, în domeniul Public al Comunei Bradu şi în Administrarea Consiliului Local al Comunei Bradu.
“În vederea punerii în aplicare a HG din 21.10 2004 s-au încheiat între  reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale, pe de o parte, şi reprezentanţii Consiliului Local Bradu, pe de altă parte, protocolul din 18 noiembrie 2004 şi procesul verbal de predare primire a bunului imobil din 18 decembrie 2004, în cuprinsul căruia sunt  identificate  toate componentele”, se arată în motivarea cererii formulate de Primăria Bradu.
Ulterior, în 2005, Consiliul Local Bradu a  dispus ca din suprafaţa totală de teren intrată în  patrimoniul comunei, pentru 5,19 hectare să se întocmească  un plan de amplasament şi delimitare şi  o suprafaţă de 6,07 ha să fie pusă în posesie conform Legii 18/1991, iar pentru restul suprafeţei de 14,74 hectare, reprezentând pista de zbor a Aeroclubului Henri Coandă, să se întocmească documentaţia cadastrală în vederea înscrierii imobilului în cartea funciară.
“Acest din urmă demers  nu s-a putut  realiza deoarece s-a observat că suprafaţa de teren în litigiu este deja înscrisă în cartea funciară a comunei Bradu, iar ca titular al dreptului de proprietate a  imobilului figurează  Aeroclubul Henri Coandă, deşi toate actele mai sus menţionate fac dovada dreptului nostru de proprietate asupra suprafeţei de 14,57 de hectare, inalienabil, imprescriptibil şi opozabil terţilor”, mai argumentează Primăria Bradu.

Fără cele 14,7 ha, Aeroclubul Henri Coandă n-ar mai putea funcţiona

Aeroclubul Henri Coandă ţine cu dinţii de cele 14,7  hectare, mai ales că pe ele  funcţionează pista de zbor a aeroclubului. De aici scandalul!
“Pârâtul  refuză să ne lase în deplină proprietate terenul ce face obiectul litigiului,  deşi nu deţine un titlu de proprietate asupra terenului”, mai arată Primăria Bradu.

De cealaltă parte a baricadei, lucrurile se văd însă altfel

Aeroclubul Henri  Coandă susţine că  cei 145.700 de metri pătraţi care reprezintă pista de zbor a aeroclubului, aparţin domeniului public al statului  - titular al acestui drept  fiind Statul Român,  Aeroclubului Henri Coandă revenindu-i  dreptul de administrare a respectivei suprafeţe.

Care sunt argumentele Aeroclubului Henri Coandă

“Imobilul este un bun public de uz  şi  interes naţional, fiind administrat de Aeroclubul Henri Coandă din 1940, anul înfiinţării sale (…) În cauză, fiind vorba de un bun de utilitate publică şi interes naţional, HG 1742/2004 încălcând normele legale în vigoare, nu putea să aibă efectul scoaterii din  domeniul public al statului. Astfel, imobilul în litigiu nu a trecut cu titlu valabil  în domeniul public al comunei Bradu. Instanţa trebuie să aibă în vedere caracterul  inalienabilităţii bunurilor aflate în proprietatea statului,  suprafaţa revendicată  de reclamantă fiind un bun public al statului, de interes naţional, ce nu poate fi revendicat.”, spun reprezentanţii Aeroclubului Henri Coandă, subliniind că  dreptul de proprietate al statului  şi  dreptul de administrare al Aeroclubului Român (de care aparţine A. Henri Coandă) este stabilit prin lege, în timp ce dreptul de proprietate al reclamantei  ar avea la bază un act lovit de nulitate, deoarece, spun reprezentanţii aeroclubului “HG 1742/2004 a fost dată cu încălcarea legii”

Plângere penală  împotriva  Primăriei Comunei Bradu, reprezentată prin  primarul  Florin Frătică

De altfel, Aeroclubul Henri Coandă a depus, anul trecut, la Parchetul de pe lângă  Judecătoria Piteşti o plângere penală  împotriva  Primăriei Comunei Bradu, reprezentată prin  primarul  Florin Frătică şi secretarul  Chira Elena Daniela, precum şi  împotriva Consiliului Local Bradu, solicitând  dispunerea începerii urmăririi penale a acestora sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de  abuz şi neglijenţă în serviciu.
“În fapt, Aerodromul Henri Coandă este  titularul dreptului de administrare  a  terenului în suprafaţă de 137.461 mp. Proprietar al acestui teren este Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, terenul având  destinaţia de pistă de zbor. Dreptul subscrisei a fost înscris în Cartea Funciară  încă din anul 2000 (...). Comisia Locală de Fond Funciar  a Comunei Bradu, ignorând dispoziţiile  Legii privind  proprietatea publică a emis titluri  de proprietate pe terenul  deţinut de Aeroclubul Român” se arată  în  plângerea penală înaintată de A. Henri Coandă, parchetului de pe lângă  Judecătoria Piteşti, de la care aşteaptă acum un răspuns privind dispunerea începerii sau neînceperii urmăririi penale faţă de părţile reclamate.

Potrivit ANAF, statul român nu are calitate procesuală în acest dosar

Ulterior ultimului termen de judecată din 21 ianuarie 2015, mai exact în ziua de 23 a lunii trecute,  Statul Român, prin Ministerul finanţelor Publice , reprezentat de  DGRFP Ploieşti - prin Administraţia Finanţelor Publice Argeş a depus la Tribunalul Argeş o întâmpinare  cu privire la cererea  formulată de Aeroclubul Henri Coandă de  specificare a titularului dreptului  în acest caz. 
Iată ce se arată în această întâmpinare: ”Vă rugăm să respingeţi cererea  pentru  următoarele motive. DGRFP Ploieşti prin Administraţia Finanţelor Publice Argeş a solicitat Ministerului Finanțelor Publice – Direcţia de Reglementare în Domeniul  Acţiunilor Statului să comunice dacă imobilul ce face obiectul litigiului mai figurează înscris în inventarul centralizat  al bunurilor aflate  în proprietatea publică a statului, sub numărul 103.776. S-a constat că imobilul a fost identificat  la <<Bunuri ieşite din domeniul public>>, în conformitate cu prevederile  HG 1742/2004. Faţă de cele de mai sus, invocăm  excepţia  lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor.

Următorul termen în acest dosar: 18 februarie 2014

În ianuarie 2015,  Tribunalul Argeş a respins cererea pârâtelor de amânare a cauzei, pentru a lua la cunoștinţă de întâmpinarea formulată de intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanţelor, precum şi cererea formulată de aceleaşi pârâte (Aeroclubul Henri Coandă Geamăna și Aeroclubul României) privind amânarea cauzei  pentru a se observa care este stadiul dosarului penal format ca urmare a cererii  Aeroclubului României de începerea urmăririi penale împotriva Primăriei şi Consiliului Local Bradu, dar a încuviinţat în principiu cererile de arătare a titularului dreptului ca fiind Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice. De asemenea, instanţa a citat în calitate de intervenient principal, în acest dosar, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Expertize topografice

Două dintre cele mai importante probe  din acest proces, încuviinţate  în ianuarie de instanţă pentru pentru reclamantă și pentru pârâte, ar putea face, pe 18 februarie, lumină în acest caz. Este vorba despre proba cu înscrisuri și expertiza topografică, prin care urmează să se identifice terenul proprietatea Primăriei Bradu, prin indicarea limitelor, suprafeței și vecinătăţilor, conform actelor de proprietate depuse de aceasta, să se identifice terenul proprietatea Aeroclubului Român, de asemenea prin indicarea limitelor, suprafeţei și vecinătăţilor, conform actelor de proprietate depuse de aceasta, să se identifice terenul ce formează obiectul litigiului şi  să se precizeze dacă exista suprapuneri între terenurile din proprietăţile părţilor, iar în caz afirmativ să se identifice suprafața de teren ce se suprapune.
La  termenul  din 18 februarie urmează să fie luată în calcul şi proba cu înscrisuri solicitată de intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice. Cristina Stancu