Anul acesta, irigarea culturilor se poate face doar în amenajarea Căteasca-Teiu

Luni, 09 Februarie 2015 23:05

# Vai de sistemele noastre de irigaţii! În secolul 21, agricultura judeţului Argeş e doar la mâna lui Dumnezeu

Argeşul, care înainte de ’89 se mândrea cu o impresionantă reţea de canale de irigaţii, nu mai poate demult să stea cu fruntea sus când vinde vorba de adaptarea  intervenţiilor la cerinţele şi posibilităţile agriculturii contemporane.
Judeţul nostru are,  în total,  opt amenajări de irigaţii.  Una dintre ele, de utilitate publică, este amenajarea Ştefăneşti-Leordeni care are o suprafaţă de 5.675 ha şi  este alimentată gravitaţional din acumularea Piteşti, mai exact din barajul  Prundu.  Pe teritoriul acesteia s-au înfiinţat  patru Organizaţii de Utilizatori de Apă pentru Irigaţii, care au primit în proprietate gratuită infrastructura de irigaţii din domeniul privat al statului - staţiile de pompare şi reţeaua de conducte îngropate, în lungime cumulată de aproape 160 de mii de metri liniari.
Ulterior, aceste organizaţii au format Federaţia de Organizaţii de Utilizatori de Apă pentru Irigaţii „Topoloveni-Leordeni”,  care a primit în folosinţă gratuită infrastructura de irigaţii aflată în patrimoniul public al statului. Mai exact, canalul de aducţiune, în lungime de 26,7 km.

Avem o reţea de conducte îngropate, distrusă de lucrările agricole

Din celelalte şapte amenajări de irigaţii aflate în administrarea filialei Argeş, cinci sunt staţii de punere sub presiune, cu preluarea apei direct din sursă (la  Stolnici, Miceşti, Dârmăneşti, Ţiţeşti şi Davideşti), o staţie de pompare cu preluarea apei din foraje de adâncime medie (la Izvoru) şi amenajarea Căteasca-Teiu cu o treaptă de pompare prin staţia de bază de la Goleşti, aflată în corpul barajului Goleşti.

Caracterul de utilitate publică al amenajărilor de irigaţii a fost retras, ca, apoi, acestea să fie băgate în conservare

Lipsa contractelor multianuale şi starea tehnică proastă a infrastructurii de irigaţii (reţeaua de conducte îngropate distrusă de lucrările agricole) au fost cauze care au făcut ca, în baza  unei hotărâri de Guvern din 2008, amenajărilor de irigaţii să le fie retras caracterul de utilitate publică, iar obiectivele au fost trecute în conservare. Vorba vine conservare, pentru că starea lor actuală e una jalnică.

Beneficiarii, sfătuiţi să se asocieze pentru obţinerea de tarife mici de livrare a apei

În ianuarie, anul acesta,  la sediile primăriilor  Oarja, Căteasca, Suseni şi  Rociu au avut loc întâlniri ale reprezentanţilor filialei judeţene a  Agenţiei Naţionale de Imbunătăţiri Funciare şi agenţii economici interesaţi de posibilităţile de aplicare a udărilor în zonele respective, cărora li s-a vorbit despre necesitatea asocierii pentru obţinerea de tarife mici de livrare a apei.

Se pot iriga doar 2.160 de hectare

Deocamdată,  pentru anul 2015, irigarea culturilor se poate face doar în amenajarea Căteasca-Teiu, prin preluarea apei cu motopompele din canalele de aducţiune, pe baza contractelor sezoniere,  la un tarif de circa 260 lei/1000mc (costuri cu staţia de pompare de bază şi pentru urmărirea apei pe canalele de aducţiune). Astfel,  se pot iriga circa 2.160 ha.  Speranţe sunt pentru mai mult de atât, însă!

O şansă de mai bine există: refacerea infrastructurii de irigaţii în vederea schimbării caracterului de neutilitate publică în utilitate publică

“S-a întocmit nota de fundamentare pentru reabilitarea canalelor de aducţiune CA2 şi CA2-1, pe teritoriul localităţilor Oarja, Căteasca, Suseni, Rociu şi Teiu, cu o valoare estimată de 4.588.000 lei, pentru care s-au obţinut şi avizele din partea A.N.I.F. şi  M.A.D.R. S-a efectuat expertiza tehnică a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare existente şi, de asemenea, s-a obţinut avizul A.N.I.F. Am reuşit să depunem documentaţia pentru avizarea lucrărilor de investiţie , mai avem de parcurs câţiva paşi ca să obţinem finanţarea de la bugetul de stat pentru executarea lucrărilor.  Scopul notei de fundamentare este refacerea infrastructurii de irigaţii în vederea schimbării caracterului de neutilitate publică în utilitate publică  a suprafeţei de 3.709 ha”, explică  Ion Căpăţână,  şef Serviciu Plan Exploatare în cadrul Filialei Argeş a ANIF.
Cristina Stancu