INCREDIBIL! Firmele romilor din Costești execută silit primăriile pentru afacerea ”Șanțul”

Luni, 16 Februarie 2015 00:00

# Și Primăria Recea s-a trezit cu executorul la ușă, deși a câștigat în instanță # Primarul comunei Recea, Pană Marin: Decât să intru în pușcărie că le dau bani, mai bine intru că nu le dau...

Așa cum am scris și în numerele trecute ale publicației, romii din Costești angrenați în afacerea ”șanțul”, afacere plecată de la Consiliul Județean Argeș, dau dovadă de un tupeu demn de Cartea Recordurilor. Recent, Primăria Băbana s-a ”trezit” cu conturile blocate printr-o acțiune demnă mai degrabă de un

film SF, acțiune ce a beneficiat și de sprijinul nemijlocit al unui executor judecătoresc, pe numele său Vârgă Ioan. Iată că începutul de an a venit cu surprize și la Recea, printr-o acțiune copiată aproape la indigo după ”afacerea Băbana”; de data aceasta, executorul judecătoresc ce a ”sărit” în sprijinul oamenilor de afaceri se numește Constantin Moromete.

C.J. Argeș a încercat ceva, însă a dat cu virgulă

În 2011, fostul președinte al C.J. Argeș, Constantin Nicolescu, a încercat să abordeze un program de creștere a gradului de ocupare al minorității romilor. Le-a promis acestora că îi va angaja să sape șanțuri de-a lungul drumurilor județene, plata urmând să se efectueze de către Consiliul Județean Argeș. Romii au trecut imediat la treabă. Atât de repede că nici nu au mai așteptat ordinul de începere al lucrărilor, și nici nu au așteptat să afle pe unde trebuiau să sape. Din exces de zel, au ajuns și pe drumurile naționale, unde nu aveau jurisdicție nici CJ-ul, nici primăriile. Apoi, imediat, facturile. Zeci de facturi, pe mai multe firme, pentru sume astronomice. C.J. nu le-a acceptat la plată, drept pentru care s-a dezlănțuit… iadul de la Costești. Romii au pierdut atât la instanța comercială, cât și la Tribunalul Argeș sau la Curtea de Apel Pitești. Ei și? Au cesionat, în cazul Primăriei Băbana, creanța de peste 3 miliarde lei vechi, unei alte firme, care, imediat a obținut o încuviințare de executare silită și, cu ajutorul lui Ioan Vârgă, s-a năpustit asupra conturilor primăriei.
Faptul că, mai jos, vă prezentăm un al doilea caz, ar trebui să pună pe gânduri instituțiile statului. De fapt, mai concret, ar trebui să le pună pe acțiune, pentru că, se vede treaba, acțiunile sunt gândite de un grup organizat. Dacă este infracțional sau nu, nu știm noi, rămâne de aflat și, mai ales, de cercetat.

Proces cu Primăria Recea. Tribunalul dă dreptate primăriei. Păi și cine e Tribunalu` ăsta?

Ei bine, s-a întâmplat din nou, de data aceasta a fost vizată Primăria Recea. Romii din Costești sapă șanțurile de-a lungul drumului județean, fără   să fie în posesia unui ordin de începere a lucrărilor, ordin care, de fapt, nu a fost emis niciodată. Apoi, repejor, apare o factură de ”numai” 306.000 ron, factură pe care, bineînțeles, primăria nu a achitat-o. Nici nu avea de unde, contractul specificând clar că banii vor fi achitați pe măsura primirii lor de la Consiliul Județean Argeș, cel care a negociat întreaga afacere. Judecătoarea Manuela Eros de la Tribunalul Argeș înțelege cu exactitate speța și arată că nu sunt îndepinite cumulativ condițiile impuse de lege pentru ca această creanță să fie considerată certă, arată că anumite devize depuse nu au legătură cu cauza, arată că nu s-au primit banii de la Consiliul Județean. În consecință, acțiunea firmei romilor, Metalux Direct ID S.R.L., în contradictoriu cu Primăria Comunei Recea, este respinsă, prin Sentința Civilă nr. 1961/28.10.2014.
”Păi și cine e Tribunalu` ăsta?” – par să fi spus romii patroni din Costești, nedescurajați de gândirea judecătorilor. La scurt timp, creanța S.C. Metalux Direct ID S.R.L. este cesionată către S.C. Gold Metal FIN S.R.L., firmă înființată în iunie 2014. Cu creanța în brațe, patronii au dat fuguța la BEJ Moromete Constantin Cosmin, care obține de la Judecătoria Pitești o încuviințare de executare silită, cu care se prezintă la Primăria Recea. Și distracția o ia de la capăt. La ”distracția” respectivă suma este însă majorată cu cheltuieli de executare, onorariu executor etc.

Devize de lucrări copiate la indigo, depuse pe la primării din toate colțurile județului. Pentru bani grei, din buzunarele administrațiilor locale

Primăria Recea, simțind fiori și mai reci, s-a adresat  Cabinetelor de Avocatură  Stancu Puiu Dorin și  Nicolescu-Dragoș Andrei. Reprezentanții acestor  cabinete, răsfoind actele depuse de firmele romilor, au descoperit lucruri uluitoare, menționând, în contestația la executare depusă:

”In dovedirea lucrarilor executate  in baza contractului nr.1163/02.04.2012, cedenta SC METALUX DIRECT ID SRL  depune procesul verbal de receptie nr.1994/23.05.2012  ,devizul de lucrari nr.6  si  doua devize de lucrari cu nr.7  purtand  antetul Regiei Autonoma de Drumuri Arges, cele 3 inscrisuri fiind identice privind  continutul de operatiuni, manopera si pret,cu toate ca privesc drumuri comunale ,sau sectiuni diferite din acelasi  drum comunal  (partea stanga si dreapta a DC 122A –Deagu de Jos)  Mai mult decat atat, cele 3 devize de lucrari sunt identice  cu  devizul de lucrari pentru un alt drum comunal  si anume pentru  DC 245-CEPARI –V.Calului- Ciocanesti  act depus de  cedenta   in  dosarul nr.1675/109/2014   aflat pe rolul Tribunalului Arges avand ca obiect emiterea  ordonantei de plata fata de  Primaria Cepari si  UAT Comuna Cepari.
Practic cedenta  a folosit  acelasi format de deviz de 4 ori  pentru a justifica efectuarea unor lucrari ,ceea ce ridica multe semne de intrebare asupra realitatii operatiunilor executate.   
Ordinul de incepere a lucrarilor  reprezenta o conditie rezultata din contract , intrucat inceperea lucrarilor si plata  pretului convenit  erau conditionate  de primirea unor fonduri din partea Consiliului Judetean Arges, conform art.4.2 partea finala si art.10.01 din contractele de lucrari nr.1163/02.04.2012 si nr.1181/03.04.2012. In aceasta situatie, pretentiile cedentei si transferate cesionarei  privind plata pretului  nu pot fi admise pentru executarea unor lucrari  fara  consimtamantul nostru.
Devizul de lucrari  nr.6 are acelasi continut cu devizele de lucrari   nr 7 (2 buc)  si cel depus la Primaria Cepari pentru  incasarea sumei de 76.157,99 lei cu toate ca privesc drumuri comunale diferite ,sau sectiuni diferite din acelasi drum comunal.
In scopul aflarii adevarului solicitam instantei de judecata sa oblige intimatele  sa depuna urmatoarele inscrisuri:
- ordinul de incepere a lucrarilor
- dovada inchirierii utilajului  (excavator) sau a detinerii in proprietate al acestuia . 
- acte privind  orele de functionare al excavatorului pentru sapaturi santuri  
- acte financiar-contabile pentru lucrarile executate manual
- actele financiar contabile care atesta plata impozitelor somaj,CASS,CAS in  suma  de 10.356,79 lei.
- acte din care sa rezulte depozitarea la groapa de gunoi a  cioatelor de foioase si arbustilor rezultati in urma defrisarilor suprafetelor impadurite.   
- intimatele  sa precizeze perioada in care s-au efectuat lucrarile conform  devizul de lucrari nr.6 , intrucat lipseste aceasta mentiune  si  unde erau localizate suprafetele impadurite pe care le-au defrisat de tufisuri, arbusti si cioate ,in contract fiind vorba de sapaturi santuri.
- intimatele  sa precizeze pe ce parte a drumului au fost executate lucrarile (dreapta ,stanga sau pe ambele parti ale drumului)
Pentru factura nr.178/06.2013  in valoare de 76.157,89 lei emisa in baza devizului de lucrari  nr.6 
- solicitam obligarea intimatelor sa precizeze pe  ce parte a drumului au fost executate lucrarile (dreapta ,stanga sau pe ambele parti)
- sa oblige intimatele  sa depuna declaratia fiscala  394 (declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe peritoriul national )  si decontul de TVA  pentru  perioada respectiva
- jurnalul de vanzari aferente perioadei in care a fost emisa factura
In cele doua devize de lucrari  purtand nr.7  se mentioneaza ca au fost executate sapaturi  pe DC 122 A Deagu de Jos – Goleasca pe o lungime de 3.000 ml
Cele doua  devize de lucrari purtand nr 7   sunt contrafacute  ele  fiind fotocopiate de doua ori dupa devizul de lucrari  nr.6 si  anexate ,unul   la  factura  nr. 198/19.12.2013 in valoare de 76.157,89 lei si altul la factura  nr.199/20.12.2013 in valoare de 76.157,89 lei.”

Fără ordin de începere a lucrărilor, fără excavator, fără acte. Dar bine sfătuiți și cu executorii judecătorești la dispoziție

În opinia avocaţilor apărării, (dar şi a noastră, deși nu suntem de specialitate), instanța Judecătoriei Pitești în mod greșit a încuviințat investirea cu formulă executorie a contractului de cesiune de creanță nr.4591/22.12.2014  pe considerentul că ar fi vorba de un contract de credit.
Prin încheierea din data de  23.01.2015 instanța de judecată a încuviințat  investirea cu formulă executorie a contractului de cesiune de creanță nr.4591/22.12.2014, invocând, cităm: ” contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate de o institutie de credit constituie titlu executoriu „
Contractul de cesiune de creanță  nu este titlu executoriu. întrucât nu sunt aplicabile dispozițiile art.120 din OUG 99/2006  privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, intrucât atât S.C. GOLD METAL FIN SRL cât și S.C. METALUX DIRECT ID SRL  nu sunt  instituții de credit.
Investigațiile preliminare efectuate au scos la iveală realități uluitoare ! Firmele romilor nu aveau  angajați cu care să poată efectua lucrările respective. ITM-ul a emis, în acest sens, o adresă. Deasemenea, romii nu au reușit să demonstreze că au cărat miile de tone de pământ. Adresa Poliției Argeș - prin care au fost verificate numerele autovehiculelor declarate de aceștia – a venit cu un alt răspuns amețitor : autoturisme Audi, Volkswagen, Dacia, Mercedes. S-a auzit că a apărut chiar și un număr de... Tico.  Așa e ? Pentru că, dacă e așa, cineva (și știm noi cine) trebuie să stopeze această bătaie de joc.
Firmele romilor din Costești au arătat, mai ales în ultimii doi ani, că aproape orice este posibil. Nu au reușit să prezinte documente cu privire la utilajele cu care au cărat miile de metri cubi de pământ excavat. Nu au reușit să arate unde au cărat acest pământ. Nu au reușit să demostreze că au efectuat multe din aceste lucrări. Nu au reușit să depună acte prin care să arate cu cine le-au făcut. Au reușit, însă, - deocamdată nestingheriți – să blocheze conturi ale instituțiilor publice. Direcția Județeană de Drumuri Argeș apare, la Finanțe, în topul datornicilor Argeșului, figurând la rubrica de executări silite. Conturile primăriilor pe ale căror drumuri județene au trecut romii săpători de șanțuri sunt asaltate și chiar atacate, romii fiind ajutați de oameni la costum și cravată. Probabil și plătiți bine. Chiar, cine îi consiliază pe aceștia? Când se va termina? Cum se va termina? Noi știm cum AR TREBUI să se termine: în forță.

Primarul comunei Recea, Pană Marin: ”Pe romi să îi plătească cine le-a promis că îi plătește. Când vor veni bani de la Consiliul Județean și dovada că au muncit pentru toți banii, nicio problemă. Au venit de la Negrași și au săpat fără să întrebe pe nimeni, au venit de la Buzoești și și au săpat, au venit de la Ungheni și au săpat în continuare… Ei (romii) nu au întrebat nimic pe nimeni. În orice caz, Dumnezeu nu doarme și nu va dormi. Cine păcălește, va fi păcălit. Munca reală va fi plătită, probabil. Însă, decât să intru în pușcărie că le dau bani, mai bine intru că nu le dau bani.”
Alex SILVESTRU

Click AICI pentru vizualizare document