Deputatul Simona Bucura Oprescu: “Este important ca oamenii să ştie cu ce ne ocupăm noi, parlamentarii, ca să ştie ce să ne ceară şi, astfel, chiar să-i putem ajuta”

Luni, 02 Martie 2015 22:41

După ce i-au trimis în Parlament şi i-au văzut instalaţi în fotoliile impozante ale Casei Poporului, argeşenii aşteaptă şi feedback-ul de la deputaţii şi senatorii judeţului. Aşteptările sunt mari, pentru că problemele lor sunt mari, la fel ca şi promisiunile cu care parlamentarii şi-au câştigat mandatul. Răspunsurile  nu sunt însă mereu cele aşteptate.
Se-ntâmplă ca, de multe ori, aceste aştepări ale electoratului, ce-i drept perfect justificate cu temeiuri de bun simţ, să depăşească sfera competenţelor

parlamentarilor. Altfel spus,  oamenii nu ştiu exact ce să le reproșeze argumentat şi cum să le ceară ajutor sau socoteală celor trimişi să-i reprezinte, tocmai pentru că nu prea ştiu în ce ar trebui să constea activitatea lor.
“Este important ca oamenii să ştie cu ce ne ocupăm noi, parlamentarii, ca să ştie ce să ne ceară şi, astfel, chiar să-i putem ajuta, pentru că  se întâmplă ca oamenii să vină în audienţe cu tot felul de probleme personale faţă de care noi nu avem nicio abilitate să intervenim. Este bine de ştiut, aşadar, ce face exact un deputat sau un senator în Parlament şi în ce fel activitatea lui s-ar putea regăsi în aşteptările sale.”, explică parlamentarul Simona Bucura, deputat de Mioveni, care , săptămâna trecută, a organizat, pentru presa argeşeană, o vizită la Palatul Parlamentului, focusată pe Camera Deputaţilor. Iniţiativa sa a vizat tocmai prezentarea, la faţa locului , a activităţii unui deputat, cu tot ceea ce presupune ea într-o zi obişnuită, precum şi prezentarea activităţii Camerei  Deputaţilor, din interiorul perimetrului ei fizic.

Depre treburile parlamentarilor noştri

Mai întâi, trebuie ştiut că în desfăşurarea activităţii lor, deputaţii şi senatorii lucrează în birouri permanente, în comisiile permanente şi în şedinţele de plen separate sau comune ale celor două camera, ptrecum şi că în exercitarea principalelor două funcţii ale Parlamentului (funcţia legislativă şi funcţia de control), cei trimişi acolo să ne reprezinte deţin o serie de instrumente de care pot să facă uz: iniţierea de propuneri legislative, individual sau împreună cu alţi parlamentari, formularea şi depunerea de întrebări sau interpelări la adresa Guvernului şi miniştrilor, depunerea de moţiuni de cenzură etc.
După validarea mandatului şi depunerea jurământului, deputaţii şi senatorii se organizează în grupuri parlamentare în funcţie de configuraţia politică rezultată în urmă alegerilor. Fiecare grup parlamentar îşi alege un lider, unul sau doi vicelideri şi un secretar, ale căror nume sunt anunţate în plenul Senatului, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
Astfel constituiţi, parlamentarii lucrează în comisiile permanente de specialitate, în cadrul cărora avizează şi amendează propunerile legislative şi proiectele de legi, precum şi în şedinţele de plen, acolo unde se dezbat şi se adoptă legile.
Din perspectiva funcţiei de legiferare pe care o are Parlamentul, fiecare deputat şi senator are drept de iniţiativă legislativă, putând iniţia, singur sau împreună cu alţi parlamentari, propuneri legislative.

Control, prin întrebări şi interpelări

Din perspective exercitării funcţiei de control a Parlamentului asupra Guvernului, fiecare parlamentar poate adresa întrebări şi interpelări Guvernului şi membrilor acestuia cu privire la activitatea guvernamentală. Aceste întrebări, scrise sau orale, se adresează Guvernului, miniştrilor ori altor conducători ai organelor administraţiei publice, cărora li se solicită răspuns oral ori scris sau răspuns scris şi oral.

Ce sunt aceste interpelări?

Este vorba despre cereri adresate Guvernului de un grup parlamentar sau de unul sau mai mulţi parlamentari, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Iar Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni, însă, în condiţiile în care acest lucru nu se întâmplă din motive temeinice, se poate acorda un nou termen.

Ce fac grupurile parlamentare

Pentru că am amintit de faptul deputaţii şi senatorii se organizează în grupuri parlamentare, e bine de ştiut şi de ce. Grupurile parlamentare îndeplinesc un rol foarte important în activitatea celor două camere, atât în ceea ce priveşte constituirea organelor de lucru şi de conducere, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea poziţiei politice a parlamentarilor faţă de proiectele de lege supuse dezbaterii.
Prin liderii sau prin reprezentanţii lor, aceste grupuri fac propuneri pentru componentă Comisiei de validare a mandatelor de parlamentar şi vin cu propuneri de candidaţi pentru alegerea preşedinţilor camerelor şi pentru alegerea membrilor Biroului permanent, în limita locurilor ce le revin, potrivit algoritmului.

Grupurile parlamentare pot cere continuarea, întreruperea sau încheierea dezbaterilor

De asemenea, grupurile parlamentare pot cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente, propuşi de grupul respectiv, pot solicita verificarea întrunirii cvorumului în cursul şedinţelor în plen şi participă la stabilirea ordinii de zi , putând cere modificarea ordinii de zi a şedinţelor în plen ale Senatului. Ele mai pot prezenţa amendamente şi pot cere continuarea, întreruperea sau încheierea dezbaterilor pe probleme puse în discuţia uneia dintre camera. În ceea ce-l priveşte pe liderul grupului parlamentar, acesta poate participa, fără drept de vot, la şedinţele Biroului permanent, poate propune modalitatea de vot şi poate contesta rezultatul votului exprimat, poate cere pauză pentru consultări în grupul parlamentar al cărui lider este sau, după caz, cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare, şi poate propune, în numele grupului parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond.

Şedinţe comune ale Parlamentului

Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se întrunesc în şedinţă comună, la convocarea preşedinţilor acestora, pentru stabilirea datei şi locului desfăşurării şedinţelor commune, pentru adoptarea proiectului ordinii de zi a şedinţelor comune ale Parlamentului şi pentru pregătirea şi asigurarea desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor şedinţelor comune.

Sesiunile parlamentare

Lucrările celor două camere au loc în două sesiuni parlamentare anuale. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie, iar cea de-a două sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lui decembrie.
Totuşi, parlamentarii pot fi convocaţi şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent al fiecărei camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
Cristina Stancu