ABAAV trage linie - numără probleme şi face planuri

Luni, 02 Martie 2015 23:08

# După un un an istoric, din punct de vedere al situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii # ISU aşteaptă mai multă implicare din partea primăriilor care, în general, ridică din umeri până la sosirea pompierilor # Primăriile dau vina pe autorităţile judeţene pentru că n-au cu ce interveni

Inundaţiile cele mai frecvente apar pe cursurile de apă necadastrate – din administrarea primăriilor, acestea necesitând amenajări minime de apărare împotriva inundaţiilor. Tocmai de aceea, joi, în cadrul Colegiului Prefectural, primarii  argeşeni au fost sfătuiţi, atât de către reprezentanţii ISU Argeş,

cât şi de către cei ai  Administraţiei Bazinale Argeş-Vedea, să fie mai atenţi şi la detalii care, indirect, cresc riscurile de apariţie a unor situaţii de urgenţă. E drept că şi primarii, care aşteaptă de ani buni fonduri pentru  regularizarea sau decolmatarea unor cursuri de apă, au ce să le reproşeze, din plin, autorităţilor!
Din punct de vedere al situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, anul 2014 a fost un an istoric, comparativ cu anul 2005, atât ca amploare a fenomenelor – cu exagerat de multe precipitatii şi viituri - cât şi al pagubelor produse.
Perioada aprilie – iulie 2014 s-a caracterizat printr-un regim pluviomeric excedentar, în acest interval înregistrându-se precipitaţii cumulate de aproximativ 150 – 200 l/mp.
Pe parcursul anului trecut, la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş Vedea au fost emise inclusiv două Avertizări de Fenomene Hidrologice Imediate Cod Roşu pentru râul Cotmeana şi râul Doamnei, iar bilanţul întregului an a fost dezastruos la acest capitol: două persone decedate, 473 de persone evacuate, peste 2000 de case şi anexe compromise, plus peste 500 de avarii la drumuri şi 287 la poduri, aproape 70 de mii de hectare inundate şi 50 de lucrări hidrotehnice afectate.

E bine  să ştim unde sunt cele mai mari riscuri

“Analizând inundaţiile din ultimii ani şi, în special, cele din anul 2014, se constată  că cele mai afectate de inundaţii sunt : zonele premontane, unde râurile, pârâurile şi văile au un caracter torenţial, iar gospodăriile oamenilor sunt amplasate în majoritatea cazurilor lângă cursurile de apă, chiar dacă acestea sunt secate în perioadele normale ale anului, şi zona de sud a Jud. Argeş, unde nu există amenajări ale cursurilor de apă şi riscul de revărsare a cursurilor de apă este foarte mare” , explică şeful Biroului Dispecerat al ABAAV, Cristian Barbu

La ce trebuie să fie atenţi primarii?

Inundaţiile cele mai frecvente apar pe cursurile de apă necadastrate – din administrarea primăriilor, acestea necesitând amenajări minime de apărare împotriva inundaţiilor

Ce propun specialiştii de la ABAAV

Iată cu ce propuneri de îmbunătăţire a activităţii de gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii vin reprezenţii administraţiei bazinale: semnalarea stării necorespunzătoare a obiectivelor cadastrale (poduri, podeţe, punţi pietonale); alocarea de fonduri pentru refacerea şi redimensionarea lucrărilor de traversare peste cursurile de apă (poduri, podeţe) în vederea evitării blocajelor în cazul producerii de viituri; alocarea de fonduri la nivelul CLSU pentru cheltuielile aferente acţiunilor operative de interes public de apărare împotriva inundaţiilor. De asemenea, spun reprezentanţii ABAAV, sunt necesare instruiri periodice pe probleme de apărare împotriva inundaţiilor (întocmire rapoarte informative, o mai mare conştientizare privind salubrizarea şi întreţinerea cursurilor de apă şi a zonelor de protecţie ale acestora şi ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, etc.) a persoanelor care fac parte din comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din judeţ şi exerciţii de simulare a inundaţiilor în scopul eficientizării măsurilor întreprinse în situaţii reale precum şi interzicerea amplasării de obiective social – economice în zonele inundabile. De asemenea, atrag atenţia specialiştii, se mai impune completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, constituite la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi la nivelul Administraţei Bazinale de Apă Argeş Vedea şi însuşirea de către toate instituţiile implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii a hărţilor de hazard la inundaţii şi a hărţilor de risc la inundaţii realizate de către ABA Argeş Vedea şi AN Apele Române, în baza protocoalelor cu cu Consiliile Judeţene, şi introducerea acestora în Planurile de Urbanism Gerenale pentru fiecare localitate în parte.

Accent pe infrastructura verde

Dacă ne uităm la exemplele administraţiilor din ţările vecine, constatăm că există şi soluţii foarte la îndemână.
La nivel european se pune tot mai mult accentul pe măsurile nestructurale şi soluţiile de tip infrastructură verde, acestea devenind tot mai importante odată cu recunoaşterea crescândă a beneficiilor sale.

Cine şi  ce răspunderi are. Aspecte legislative importante pentru primarii

Finanţarea lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor noi de apărare împotriva inundaţiilor se asigura după cum urmează: de la bugetul de stat şi de la bugetul Administraţiei Naţionale "Apele Române - pentru râurile de ordinul 1, aşa cum sunt acestea definite în Cadastrul apelor şi de la bugetul de stat, bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi de la bugetul Administraţiei Naţionale "Apele Române, pentru râurile de ordinul 2 şi ordinul 3 şi afluenţii acestora
Proprietarii  sau administratorii lucrărilor inginereşti de artă (poduri) sunt obligaţi să asigure secţiunea optimă de scurgere a apelor, pe cheltuiala proprie, în limita a două lungimi ale lucrării de artă (poduri) în albia majoră în amonte şi în limita unei lungimi a lucrării de artă (poduri) în albia minoră în aval, pentru a respectă parametrii avizaţi
Consiliile judeţene sunt obligate să acorde asistenţă tehnică, sprijin şi îndrumare autoritãţilor administraţiei publice locale pentru amenajarea şi curăţarea cursurilor de apă, a bălţilor şi a malurilor acestora.
C.S.