Exponatul lunii martie la Muzeul Județean Argeș: șirag din mărgele de sticlă şi cornalină

Luni, 16 Martie 2015 00:00

Exponatul din luna aceasta reprezintă o piesă de port şi podoabă destinată femeilor. Este vorba despre un şirag din mărgele de sticlă îngemănate, de culoare albastră, alternate cu 12 mărgele de cornalină (carneol). Acestea din urmă, cu excepţia uneia, triunghiulară, au formă şi secţiune dreptunghiulară, iar suparfeţele lor sunt faţetate romboidal.

Mormântul în care a fost depusă era de înhumaţie şi a avut un inventar deosebit de bogat

Contextul de descoperire: piesa a apărut într-un context funerar, în necropola (cimitir) de tip Sântana de Mureş-Cerneahov de la Mogoşani (comuna Mogoşani, judeţul Dâmboviţa). Mormântul în care a fost depusă (M29) era de înhumaţie şi a avut un inventar deosebit de bogat. El se compunea din şapte vase întregi, două fibule cu picior pe dedesupt şi o mărgică sferică. Şiragul de mărgele a apărut în zona bazinului. Este posibil ca toate piesele de port şi podoabă să fi alunecat din zona gâtului spre bazin.
Datarea şi contextul general: monumetele arheologice (aşezări şi necropole) de tip Sântana de Mureş-Cerneahov sunt răspândite în Muntenia, Moldova, Basarabia, Ucraina (regiunea cuprinsă între valea Pripetului, cotul Bugeacului, Nipru şi litoralul pontic şi gurile Dunării).
Cimitirele, cum este şi cel de la Mogoşani, sunt în general întinse, unele fiind compuse din 400-500 morminte (cel de la Mogoşani se compune din 84 de morminte). Ca rit, este practicată atât incineraţia, cât şi înhumaţia. Mormintele de înhumaţie au inventar bogat, compus din: vase ceramice întregi, dispuse în zona capului, a bazinului sau la picioare. În mormintele atribuite bărbaţilor, lipsesc armele, iar în cele de femei sunt depuse piese de port şi podoabă (fibule, de obicei una până la trei, catarame de centură), pandantivi de os, piepteni de os, fusaiole.
Din punct de vedere etnic, cultura Sântana de Mureş-Cerneahov este atribuită goţilor, deşi avem mai degrabă, în acest caz, de-a face cu un mozaic, în care, pe lângă componenta dominantă gotică, se regăsesc elemente de cultură materială şi aspecte culturale care pot fi atribuite vandalilor, sarmaţilor, taifalilor şi dacilor „liberi”.
În privinţa datării culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, începuturile ei pe teritoriul României pot fi plasate în a doua jumătate a secolului al III-lea d.Chr. Limitele cronologice superioare ale culturii nu depăşesc sfârşitul secolului al IV-lea.
Cât priveşte datarea necropolei de la Mogoşani, aceasta pare a fi mai târzie, încadrându-se în limitele secolului al IV-lea d.Chr.
Importanţa descoperirii este dată de contextul în care a apărut, dar şi de piesa în sine.
În primul rând, prezenţa celor două fibule perechi şi a şiragului de mărgele oferă idicaţii cu privire la vestimentaţia purtătorilor culturii (goţi), respectiv a femeilor. Astfel, fibulele serveau la prinderea veşmântui pe care l-a purtat defuncta şi care se încheia în zona umerilor. Șiragul trebuie să fi fost purtat la gât.

Apoi, materialele din care sunt realizate mărgelele şi tehnica au relevanţă pentru legăturile comerciale dintre goţi şi Imperiul Roman. După 332 p. Chr., o parte a goţilor au devenit foederaţi (foedus – tratat de pace) ai imperiului, probabil cei din Muntenia. După acest moment, caracterizat şi de o relativă pace, în aria culturii Sântana de Mureş-Cerneahov pătrunde o cantitate mare de importuri (ceramică, monede, podoabe şi alte bunuri). Mărgelele de sticlă, precum şi cele din cornalină au fost lucrate, probabil, la sud de Dunăre, în Imperiu. Cornalina este frecvent folosită pentru confecţionarea gemelor (pietre de inel).