“Învăţământul universitar este sub orice critică din cauza subfinanţării”

Luni, 30 Martie 2015 22:47

# Decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, îi dă replica  deputatului Cătălin Rădulescu.

Constantin Bărbulescu, decanul Facultăţii de Știinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti, i-a răspuns deputatului Cătălin Rădulescu, emitentul ideii potrivit căreia o şansă de redresare a  învăţământului românesc ar fi formarea tinerilor exclusiv pe domeniile în care piaţa din România are nevoie de forţă de muncă
Decanul Constantin Bărbulescu consideră ideea deputatului de Argeş drept una contestabilă.
“Eu am două modele la capitolul învăţământ. Unul este cel japonez, iar altul, cel finlandez, unde copilul este luat de mic, de la trei patru ani şi dus în mediul preşcolar. În acel mediu, el este îndrumat să-şi aleagă ceea ce va face în viaţă. Deci, se porneşte cu aceşti paşi, dar nu i se spune: tu trebuie să devii ceva anume, pentru că nu ești bun să fii altceva. În funcţie de capacităţile cognitive, de abilităţi, în general, el este îndrumat, pe tot parcursul vieţii, să realizeze ce i se potriveşte. Mi s-a părut puţin în neregulă să pornim de la ideea că trebuie să formăm oameni numai pe o anumită zonă. Avem nevoie să formăm specialişti pe toate zonele, pe toate domeniile ştiinţifice, pentru că aceasta este idee de  bază: avem nevoie de specialişti în toate domeniile. De multe ori îi avem, iar faptul că pleacă e altă problemă”, a declarat, pentru Atitudine în Argeş, Constantin Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul  Universităţii din Piteşti.

Ca nuca în perete

Replica reprezentantului UPIT vine la  afirmaţia pe care deputatul Cătălin Rădulescu a făcut-o recent, când a dat curs invitaţiei formulate de Universitatea din Piteşti,  care, prin vocea rectorului Ionel Dinea şi-a expus, atunci, în faţa celor patru parlamentari de Argeş prezenţi la dezbateri, problemele cu care se confruntă şi le-a cerut acestora sprijin în rezolvarea lor. Soluţia lui Cătălin Rădulescu a picat însă ca nuca în perete.
“Ca lucrurile să se îndrepte, trebuie să ştim ce vom avea noi în Argeş peste câţiva ani, cum se va dezvolta judeţul. Avem industrie? Avem agricultură?  Ce vom avea pe viitor? Şi în ţară, la fel! Dacă formăm copiii pe anumite domenii, în care n-au nicio şansă, sigur că vor pleca în străinătate, vor lucra la căpşuni sau la altceva. Ce ni s-a spus nouă, la Comisie, e că  50%  din cei 3 milioane, 4 miloane de oameni care sunt plecaţi, au studii universitare, dar lucrează în străinătate în domenii care n-au nicio legătură cu pregătirea lor, pentru a-şi asigura banii de existenţă”, explica Rădulescu.
Ideea deputatului a fost imediat taxată:  “Ce să facem, să le spunem părinţilor că ai lor copii trebuie să se orienteze de la început către meserii precum tinichigii, brutari sau altceva, pentru că Europa are nevoie de astfel de forţă de muncă mai ieftină?”,  a întrebat retoric decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul  Universităţii din Piteşti.
Argumentele cu care deputatul şi-a susţinut pledoaria a fost acela al rezultatelor proaste la Bacalaureat şi cel privind autoritatea mult prea scăzută a dascălilor în faţa elevilor, aspecte care, în opinia sa, conturează nivelul calitativ al învăţământului românesc, în general.

“Învăţământul universitar este sub orice critică din cauza subfinanţării. Profesorul, ca şi medicul, a ajuns în derâdere pentru că este subfinanţat”, a arătat, de cealaltă parte, Constantin Bărbulescu.
Cristina Stancu