Biserica "Sfântul Gheorghe” - locul de închinăciune al domnitorul Ţării Româneşti Constantin Şerban şi al Domniţei Bălaşa

Luni, 06 Aprilie 2015 00:00

# Cel mai cunoscut lăcaş de cult medieval al Piteştiului

Cel mai cunoscut lăcaş de cult medieval al Piteştiului, Biserica Domnească "Sfântul Gheorghe” are o valoare arhitectonică deosebită datorită pridvorului supraînălţat printr-un foişor, pe coloane de cărămidă, constituind clopotniţa, o  soluţie tehnică folosită prima dată în Ţara Românească. Puţină lume ştie că în bătrânul așezământ din centrul Piteştiului veneau la slujbe, în urmă cu mai bine de 350 de ani, domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Şerban, şi soţia sa, Domniţa Bălaşa, cei ce au şi ctitorit edificiul.
Deşi ridicat în în anul 1656, până la 1746 nu apar nici un fel de atestări documentare ale edificiului ctitorit de domnitorul Constantin Şerban şi soţia sa, Domniţa Bălaşa.

Valoare arhitectonică deosebită

În 1746 lăcaşul apare însă în însemnările lăsate de mitropolitul Ungro-Vlahiei, Neofit, publicate în Jurnalul Bisericii Ortodoxe Române în 1876 şi trecute în Sinodicul Bisericii Sfântul Gheorghe.  Vorbim de un monument realizat nu din piatră, ci din cărămidă, alegerea acestui material conferind exteriorului bisericii impresia vechilor aşezăminte munteneşti din veacurile XV-XVI. Lăcaşul are trei părţi: altarul cu naosul sunt menţinute în formă originală, în timp ce nartexul (pronaosul), mult mai ridicat şi diferit decorat faţă de restul clădirii, pare adăugat ulterior celorlalte două.
Valoarea arhitectonică deosebită este dată mai ales de pridvorul supraînălţat printr-un foişor, pe coloane de cărămidă, constituind clopotniţa, soluţie tehnică folosită prima dată în Ţara Românească.

Un incendiu a mistuit clopotele bisericii la 1848

În 1848 lăcaşul a avut de suferit în urma unui incendiu care a cuprins acoperişul de șindrilă şi amvonul bisericii. Flăcările au afectat clopotnița, însă, din fericire, restul lăcaşului a fost salvat.

Restaurarea n-a păstrat întocmai arhitectura originală

Biserica Domnescă "Sfântul Gheorghe" a fost supusă, ulterior acestui incendiu,  unor lucrări de restaurare în cursul cărora acoperişul a fost înlocuit cu unul de tablă, iar locul turlelor mici a fost luat de turla cea mare de la Apus, înaltă de 37 de metri.  Unii arhitecţi piteşteni sunt de părere  că biserica a fost mult prea mult în timpul a ceea ce trebuia să fie doar restaurare.

O Şcoală Domnească

Puţină lume ştie că pe lângă Biserica „Sfântul Gheorghe” a funcţionat, demult, o Şcoală Domnească, edificiu atestat documentar la mijlocul secolului al XIII-lea. Se păstrează şi astăzi unele dintre manualele folosite în această şcoală precum şi alte exemplare de carte veche românească, cu importante adnotări referitoare la istoria urbei Piteştilor.

Prin anii ‘60, Biserica Domnească a fost propusă pentru demolare

Deşi inclusă pe lista neagră a demolărilor,  Biserica Sfântul Gheorghe a reuşit să rămână în picioare. Printr-o minune, sentinţa dărâmării sale a fost comutată în ordin privind restaurarea totală, după planul original (1963-1968). 
Cei care trec astăzi pragul lăcaşului de cult pot vedea în  naos o pictură executată de artistul Gheorghe Stoenescu iar  în pronaosul - pictat ultima dată între anii 1971-1974 – pot admira lucrarea  artiştilor Gheorghe Popescu şi Niculina Dona.
Cristina Stancu