După modelul Ara Software, ADI Servsal Argeş poate deveni o altă piatră de moară pentru bugetele locale

Luni, 27 Aprilie 2015 00:00

# Sub privirile (ne)atente ale autorităţilor, banii bugetelor locale se scurg către diferite firme clientelare

În urmă cu aproximativ un an relatam despre managementul defectuos al asociaţiei ADI Servsal Argeş, despre salariul nesimţit al directorului ADI Servsal, Gabriel Moiceanu (foto), care, conform ultimei sale declaraţii de avere, câştiga mai mult decât preşedintele Consiliului Judeţean Argeş. Tot în acel material am mai semnalat şi atribuţiile, aş spune impuse consiliilor locale, care erau obligate să plătească din

bugetul local mega - facturile de gunoi de la firmele clientelare, fără a avea vreun beneficiu material, sub pretextul unui tarif mai mic, pe care o să-l demontăm în acest material. Pe lângă toate acestea, Consiliile Locale se mai obligă să ia sub custodie şi pubelele de gunoi, amplasate la kilometri de unele locuinţe, aici fiind însă o altă discuţie pe care o s-o dezvoltăm într-un material viitor.

Comuna Berevoieşti – din suma plătită din bugetul local în anul 2014 pentru colectare şi depozitare gunoi, doar puţin peste jumătate a fost recuperată de la populaţie

Am scris de atribuţiile impuse, mai mult sau mai puţin, de către conducerea ADI Servsal Consiliilor Locale. Membrii acestei asociaţii sunt obligați să plătească din bugetul local serviciile de colectare şi depozitare gunoi menajer al persoanelor fizice de pe teritoriul comunei, după care, primăria să încaseze banii de la populaţie.
Deşi cu un aparat bugetar deficitar şi cu un venit lunar sub pragul sărăciei, nu cum au alţii salarii nesimţite, angajaţii primăriilor, membre în această asociaţie, sunt obligaţi să încaseze de la populaţia comunei banii pentru aceste servicii de colectare şi depozitare gunoi menajer, atribuţie impusă aproape într-un mod nelegal.
Un exemplu în acest sens îl constituie Primăria Berevoieşti care, în decursul anului 2014, a plătit din bugetul local pentru aceste servicii de colectare şi depozitare gunoi menajer suma de 73 mii lei, din care a recuperat de la populaţia beneficiară a acestor servicii doar 41 mii lei, adică puţin peste jumătate din suma plătită din bugetul local.
Întrebaţi fiind de ce nu s-au făcut contracte individuale cu populaţia comunei, reprezentanţii primăriei Berevoieşti, probabil de frica mai marilor şefi de la judeţ, au dat un răspuns foarte evaziv: ”Primăria comunei Berevoieşti a încheiat contract cu ADI Servsal deoarece asociaţia se ocupă cu monitorizarea şi exercitarea controlului cu privire la furnizarea/prestarea  serviciului de salubrizare”.
Iată cum o primărie cu un buget local destul de firav aruncă banii la gunoi, aş putea spune, în loc să-i aloce pentru investiţii în infrastructură care să aducă un plus de valoare localităţii.
Totodată, oamenii bun platnici sunt dezavantajaţi pentru că, din sumele de bani pe impozitele plătite la bugetul local, în loc să se folosească pentru dezvoltarea localităţii, banii sunt folosiţi la plata gunoiului menajer al persoanelor rău platnice sau poate din motive de sărăcie şi din motive de supra taxare a acestui serviciu mulţi oameni nu-şi permit să achite acest bir.
Nu ştiu cât de legală este această procedură, dar poate Curtea de Conturi sau alte organe ale statului ne vor lămuri cu timpul.

S.C. Financiar Urban, patronată de Gheorghe Văsîi, gurul bugetelor locale din Argeş

După ce a devalizat bugetul local al municipiului Piteşti, conform procurorilor DNA, prin asocierea Girexim – CNCD cu Publitrans unde au creat un prejudiciu de 6,3 milioane de euro, o altă firmă a omului de afaceri Gheorghe Văsâi, S.C. Financiar Urban a devenit un fel de căpuşă a bugetelor locale din Argeş. Cazul prezentat mai sus, cu comuna Berevoieşti, are ca principal protagonist, în această operaţiune de transportspre rampa de gunoi a bugetului local, chiar pe omul de afaceri Gheorghe Văsâi, prin firma sa S.C. Financiar Urban, care a încheiat contract direct cu primăria şi nu cu cetăţenii, aşa cum ni se pare nouă normal. Dar pentru un profit mai mare şi mai puţin efort depus, această societate, împreună cu conducerea ADI Servsal, a ales să pună în cârca reprezentanţilor primăriei Berevoieşti această sarcină de plată şi încasare a acestor servicii de colectare şi depozitare gunoi menajer al persoanelor de pe teritoriul comunei, fără a avea vreun beneficiu, singura explicaţie fiind tariful mai mic, argumentează reprezentanţii ADI Servsal, ceea ce se pare a fi doar baloane de săpun.

Preţul gunoiului, nejustificat de mare

Aşa cum am mai zis, acest mod de practică a încheierii contractului de colectare şi depozitare a gunoiului menajer al persoanelor din mediul rural între operatorul economic şi primărie ridică multe semne de întrebare din punct de vedere al legalităţii acestui mod de desfăşurare a activităţii de salubrizare a comunei. Reprezentanţii ADI Servsal justifică acest mod de practică prin tariful mai mic al acestui serviciu, cu aproape 20 – 25%, faţă de contractele individuale, adică 35 de lei pe an/persoană. Numai că, înainte de implementarea acestui proiect, în unele localităţi din judeţ, oamenii aveau contracte de colectare şi depozitare gunoi menajer cu diferite firme care practicau tarife mult mai mici decât cele de azi, iar gunoiul era ridicat din faţa porţii cetăţeanului, nu cum sunt acum amplasate pubelele de gunoi la mare distanță de unele locuinţe.
Un exemplu în acest sens este primăria Brăduleţ, unde nu s-a implementat până în prezent proiectul cu ADI Servsal şi oamenii beneficiază de serviciul de salubrizare la preţuri mult mai mici, 20 de lei de persoană pe an, iar gunoiul este ridicat din faţa porţii.
Este drept că de colectarea gunoiului se ocupă primăria, dar o parte din costurile acestui serviciu sunt recuperate din vânzarea deşeurilor reciclabile colectate de la populaţie.
Aşadar, se pune întrebarea de ce în unele localităţi se poate practica un tarif mai mic şi în altele, care fac parte din ADI Servsal, nu se poate?
Este o întrebare la care poate ne vor răspunde reprezentanţii Curţii de Conturi sau alte organe de cercetare şi verificare a banilor publici.
Lucian GHERGUŞ