Invazia melcilor la Schitu Goleşti!

Luni, 27 Aprilie 2015 00:00

# Viceprimarul Tudor Ion:  “Pe noi, nu ruşii or să ne omoare, ci melcii” # “O finanţare nu le putem oferi pentru că nu avem cadrul legal”- Camelia Cazacu, consilier  Unitatea Fitosanitară Argeş

Autorităţile de la Schitu Goleşti spun că localitatea este unul dintre cele 10 focare de la nivel naţional, unde melcii s-au înmulţit alarmant. Localnicii sunt disperaţi pentru că moluştele le sabotează culturile.  În ultimii ani, pagubele  provocate de melci au fost considerabile la Schitu Goleşti, însă pentru 2015 se anunţă chiar  prăpăd.  Primăria spera într-o finanţare de la Ministerul Agriculturi sau Autoritatea Fitosanitară, însă cadrul legal actual nu permite acordarea de fonduri pentru combaterea  acestor dăunători.  Soluţia la această problemă nu se întrevede decât pe cheltuiala localnicilor, iar substanţele cu ajutorul cărora se poate interveni nu sunt deloc ieftine: 930 de lei la hectar.
Melcii cu cochilie  sau fără (limacșii) se numără printre cei mai comuni dăunători din grădinile cultivatorilor de legume. Situaţia de la Schitu Goleşti nu e nici pe departe una obişnuită, mai ales că în majoritatea gospodăriilor se practică agricultură organică ceea ce face ca melcii să fie mai prezenţi decât pe culturile intensive unde se utilizează chimicale de sinteză. Acest aspect, dar şi iazul din localitate, care  le asigură melcilor un climat oprim dezvoltării, ar putea fi două dintre explicaţiile înmulţirii fără precedent a  moluştelor care atentează la culturile localnicilor.
“E prăpăd ce e la noi în comună. Avem problema asta cu melcii de vreo 4-5 ani, dar parcă niciodată n-au fost atât de mulţi cum se arată anul acesta. Pe unde te duci, calci pe melci. Aşa ceva n-am mai văzut. Am anunţat şi noi mai departe... Să vedem acum ce măsuri putem lua,  dacă se dau sau fonduri pentru combatearea melcilor, fiindcă, sincer,  nu ştiu ce-o să facem dacă  nu scăpăm odată de ei. Probabil c-o să se aleagă praful de culturile noastre. Eu am tot zis:  pe noi, nu ruşii or să ne omoare, ci melcii!”, spune Tudor Ion, viceprimarul comunei Schitu Goleşti
Sătenii sunt şi ei disperaţi, fiindcă melcii le-au invadat culturile. Şi nu cu miile, ci cu zecile de mii.
“Rad tot în calea lor:  frunzele, fructele rădăcinile, tot, tot. Roşiile, dovleceii, castraveţii, tot ce-am  sădit şi noi prin grădini, se duc pe  apa Sâmbetei de când cu melcii ăştia. Nu mai producem nici cât să ne-ajungă de consumul imediat. Nu mai vorbesc de murături, conserve.  Toamna trecută, am cumpărat roşii de la oraş, ca să fac bulion”, spune Florica Dumitru, localnică.

Ce e de făcut

Gospodarii de la Schitu Goleşti au apelat la aproape toate metodele cunoscute pentru  îndepărtarea melcilor - de la amestecuri din tulpini și frunze de plante puternic mirositoare, precum  menta, pelinul, roinița, ori crenguţe de rozmarin împrăştiate prin culturi, până la însămânţarea de pir târâtor, plantă despre care se ştie că afectează sistemul nervos al melcilor, chiar cu riscul de a nu mai putea stârpi această plantă, cunoscută drept una foarte invazivă. Au pus sârme de cupru în calea melcilor, ori le-au înfăşurat în jurul  plantelor, au întins pe jos folii de polietilenă  şi au  recurs la tot ce li s-a recomandat pentru  combaterea  dăunătoarelor moluşte. Deageba!
“Metodele clasice funcţionează, probabil, acolo unde  numărul melcilor e în limite cât de cât normale. La noi e o situaţie fără precedent.  Suntem unul din cele 7, 8, poate 10 focare de melci din ţară, tocmai de aceea căutăm soluţii de altă natură.  Am înţeles că există nişte pastile, granule care-i  omoară, dar  sunt foarte scumpe.  O să cerem sfatul celor de la Direcţia Fitosanitară, să vedem cum vom interveni, dacă primim sau nu ajutor”, mai spune vicele de la Schitu Goleşti.

Ce spun reprezentanţii Direcţiei Agricole Argeş

“Problema de la Schitu Goleşti nu este de ieri, de azi, ci de câţiva ani. Autorităţile de acolo cereau la noi, până mai de curând, fonduri  pentru combaterea acestor dăunători, însă  Ministerul Agriculturii nu mai alocă aceste fonduri de câţiva ani. Acum  cer finanţare de la Unitatea Fitosanirată, care,  de ceva timp, nu mai ţine de Direcţia Agricolă, însă  soluţia pe care o vor dânşii nu există!”, explică Silviu Dumitrescu - Direcţia  Pentru Agricultură Argeş

Fonduri... anti-melci nu prea sunt!

Altfel spuns, o finanţare pentru eradicarea fenomenului e doar speranţă deşartă. Soluţii sunt, totuşi.  Însă doar pe cheltuiala proprie a  proprietarilor de  terenuri, ori cu sprijinul autorităţilor locale, fiindcă  de la  Ministerul Agriculturii şi Autoritatea Naţională Fitosanitară nu se întrevăd fonduri pentru  combaterea  …melcilor.
“A existat, până în 2009, un ordin prin care puteau fi alocate  finanţări inclusiv pentru această categorie de  dăunători. Acum însă, nu se mai aplică.  Noi am încercat să-i ajutăm pe cultivatorii de la Schitu Goleşti cu  o serie de recomandări referitoare la metodele prin care pot combate problema, inclusiv  metode băbeşti, dacă le putem spune aşa,  dar le-am şi indicat substanţele ce pot fi folosite în acest sens. E adevărat că aceste granule care se folosesc  nu sunt tocmai ieftine. O finnaţare nu le putem însă oferi pentru că nu avem cadrul legal necesar. Tot ce pot face dânşii este să utilizeze aceste substanţe în gospodăriile şi grădinile lor, însă pe cheltuială proprie. Iar măsura trebuie aplicată în  tot teritoriul respectiv, pentru că nu este sufient să se intervină în două-trei curţi, iar în celelalte nu. Dăunătorii vor migra si se vor adapta acolo unde nu s-a acţionat pentru combaterea lor, după care vor reveni. Altfel spus, este nevoie să se  intervină  inclusibv pe domeniul public al localităţii,  bineînţeles pe cheltuiala primăriei, în acest caz”, explică Camelia Cazacu, consilier  la Unitatea Fitosanitară Argeş

Cât costă “pastilele”

Granulele recomandate nu sunt tocmai ieftine.  Pentru a se interveni pe un hectar este nevoie de  14 kilograme de „pastile” de Optimol 4G (care  costă 62 lei/kg), ceea ce înseamnă o cheltuială de 930 lei/ha. O sumă nu  tocmai la îndemâna unui  localnic de la Schitu Goleşti, care practică o biată agricultură de subzistenţă.

Iată ce le recomandă locuitorilor Comunei Schitu Goleşti inginerul Ştefan Smaranda, coordonatorul Unităţii Fitosanitare Argeş

Metode ecologice
Pe suprafeţe mici (grădini, sere, pivniţe) se pot folosi diverse metode ecologice de combatere, cum ar fi:
- ghivece întoarse: plasaţi în locurile umbroase, ferite din grădină, ghivece din ceramică aşezate cu gura în jos, sprijinite pe o piatră, astfel încât să rămână un spaţiu prin care limacşii pot pătrunde în interior. În fiecare dimineaţă se îndepărtează limacşii din interior, şi se aşează la loc.
- recipiente cu bere: se aleg cutii goale de conserve (destul de înalte, cum sunt cele de legume) şi se îngroapă, astfel încât deschiderea să fie la acelaşi nivel cu solul. Se umplu cam o treime cu bere. Limacşii sunt atraşi de bere, şi zilnic vom găsi numeroşi „amatori” înecaţi în cutie. Periodic se completează cu bere. Nu contează marca.
- praf de var: în jurul zonei pe care dorim să o protejăm, se trasează o dâră de var lată cam de 2-3 cm. Metoda este puţin eficientă în perioadele ploioase.
- pământ de diatomee: se cumpără de la florării, datorită structurii lui granulate este folosit în amestec cu pământul de flori, pentru a realiza compoziţii de soluri bine drenate şi aerisite. Un strat subţire de pământ de diatomee se poate aşeza între flori, limacşii nu vor trece peste el; metodă da rezultate bune pe timp uscat.
- fâşii de plastic negru: se fixează pe suprafaţă solului cu ajutorul unor ţăruşi subţiri fâşii late de plastic negru (asemănător sacilor menajeri). În zilele însorite de vară, plasticul se încinge atât de tare încât dacă un limax imprudent trece peste aceste fâşii va rămâne pe ele, ars.
- o metodă ecologică de a micşora numărul lor constă în folosirea ziarelor vechi. Ziarele se pun pe aleile de circulaţie din ferma de melci, iar a două zi vom găsi lipiţi de ele atât limacși, cât şi melci.
- cofeina din cafea nu este pe placul melcilor, aşa că aceştia se vor îndepărta imediat de pământul pe care aţi turnat cafea.
- un remediu naturist este cărbunele, după ce faci un grătar este bine să împrăștii cărbunii în locurile colonizate.
- terenul infestat se prăfuieşte cu superfosfat (20g/mp)
- folosirea de momeli simple, care se pregătesc din diferite plante rădăcinoase sau tuberculifere (sfeclă, morcovi, cartofi). Acestea se taie în felii mici şi se aşează în grămezi moici în locurile invadate, spre seară, iar melcii care se adună la ele se strâng şi se distrug.
Pe lângă măsurile preventive - arătură sau săpatul la cazma, efectuat încă din toamnă; lucrări repetate ale solului (praşilă); respectarea unei densităţi optime (plantele prea dese menţin umiditatea şi crează condiţii favorabile limacșilor, ca măsuri chimice se pot efectua tratamente cu unul dintre produsele omologate în acest scop: Optimol 4G, Agrosan B, Metaldehzde 5
Pentru culturile de varză și salată,  pe lângă produsele de protecție, mai sunt omologate şi produsele: MESUROL 2RB în doză de 5 Kg/Ha şi MESUROL 4G în doză de 3-6 Kg/ha. Timpul de pauză până la recoltarea legumelor este de 14 zile dacă se aplică MESUROL 2 RB sau MESUROL 4G
Rezultate bune se obţin prin administrarea produselor de protecţia plantelor enumerate mai sus, pe sol, seara sau noaptea, când activitatea melcilor este intensă, având grijă a se evita contactul produselor cu frunzele.
Material realizat de Cristina  Stancu