PLR Argeș l-a comemorat pe Gheorghe I. Brătianu

Vineri, o delegație a PLR Argeș, condusă de președintele Daniel Crișan, președintele PLR Pitești Robert Tudorache, secretarul general Simona Brătulescu și vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Constantin Polexe, a comemorat 62 de ani de la trecerea în neființă a lui Gheorghe I. Brătianu, istoric și mare om politic român, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist. Din delegație au mai făcut parte și ministrul secretar de stat de la Ministerul Energiei, IMM-uri si Mediului de Afaceri , Cătălin Beciu și ministrul secretar de stat de la Ministerul Mediului , Apelor si Padurilor, Dan Popa, directorii Nicolae Bădescu și Valeriu Acatrinei, președintele organizației de tineret, Andreea Udrescu.
Fostul deținut politic, un liberal în fibră, Petre Luțu, a povestit, emoționat, șirul evenimentelor din noaptea în care Gheorghe Brătianu a murit, conform descrierii care i-a fost făcută de unul din martori, Cardinalul Alexandru Todea.
”Părintele catolic, Cardinalul Alexandru Todea era folosit la Sighet ca om de serviciu. Pe 24 aprilie, au venit la Gheorge Brătianu doi civili. Părintele a ascultat discuția purtată de aceștia cu Brătianu, în care ei îl întrebau dacă recunoaște că teritoriul Basarabiei este teritoriul Uniunii Sovietice. De două ori l-au întrebat, el a refuzat de fiecare dată să recunoască, deși i s-a promis că îl vor scoate din închisoare și îl vor duce la spital pentru a fi tratat de dizenterie. Pentru că Gheorghe Brătianu a refuzat să recunoască acest lucru, a fost lăsat în celulă. Se pare că cei doi civili știau că moartea lui îi este aproape. În acea noapte, decedat, Brătianu a fost scos din celula lui, dus la celula zero, a fost dezbrăcat, iar a doua zi a fost dus cu o caleașcă și înmormântat în cimitirul fără cruci, cimitirul săracilor.
Familia Brătienilor au fost mari oameni de stat, români adevărați, care au făurit România modernă. Sunt emoționat, pentru că Brătienii și alți oameni importanți de atunci au murit pentru credința lor, au trecut prin chinuri groaznice, ca și mine", a menționat Petre Luțu, care a adăugat că și în prezent mai poartă pe picioare urmele lanțurilor din închisorile comuniste.
Președintele PLR Argeș, Daniel Crișan a precizat că liberal-reformatorii rămân în continuare credincioși filonului liberal, iar prezența Brătienilor și a moștenirii lor de la Florica păstrează vie această cultură politică. "Partidul Liberal Reformator s-a născut pentru a menține vie ideologia și moștenirea liberală, iar pentru noi, argeșenii, Brătienii reprezintă imaginea a ceea ce trebuie să facă oamenii politici pentru țara lor. Astăzi îl comemorăm pe Gheorghe Brătianu, un mare istoric, om de cultură și om politic, care și-a găsit sfârșitul în condiții tragice, în închisoarea de la Sighet", a precizat Crișan. Și vicepreședintele CJ Argeș, Constantin Polexe, a evocat istoria și tradiția liberală, importanța gândirii liberale în politica românească.
La rândul său, președintele PLR Pitești, Robert Tudorache a ținut să puncteze rolul important jucat de Brătieni în istoria modernă a României, menționând că este o datorie pentru partidul din care face parte să cinstească memoria Brătienilor și să le urmeze, într-o măsură cât mai mare, exemplul în viața politică prezentă a țării. El a ținut să transmită și un scurt mesaj din partea ministrului Andrei Gerea, deputat PLR de Argeș, care nu a putut fi prezent, el participând  la ședința de guvern comună româno-bulgară ținută la Craiova. Liberal-reformatorii argeșeni au depus o coroană de flori și au aprins lumânări n memoria ilustrului om politic.

Gheorghe Brătianu: ”Brătienii nu dezertează din România”

Născut la 3 februarie 1898, în Ruginoasa, județul Iași, și decedat în noaptea de 24 spre 25 aprilie 1953, Gheorghe I. Brătianu a fost un istoric și om politic român, profesor universitar, membru al Academiei Române . După înlăturarea sa de la catedră şi de la conducerea Institutului "N. Iorga", lui Gheorghe I. Brătianu i s-a fixat domiciliu forţat în casa sa din strada Biserica Popa Chiţu, o claustrare care a durat până în anul 1950. Atunci când prietenii săi l-au îndemnat să părăsească ţara, Gheorghe I. Brătianu le-a răspuns demn şi categoric: "Brătienii nu dezertează din România".  După trei ani de domiciliu forţat, Gheorghe I. Brătianu este arestat în noaptea de 7 spre 8 mai 1950 şi dus la închisoarea de la Sighet, o temniţă rezervată deţinuţilor politici. Lui Gheorghe I. Brătianu nu i s-a intentat proces, nefiind adus în faţa justiţiei. A murit după trei ani, în noaptea de 24 spre 25 martie, în condiții neelucidate, existând trei versiuni: deces generat de o boală, sinucidere sau a fost ucis.
În toamna anului 1971, familia marelui istoric a primit din partea autorităţilor comuniste permisiunea ca osemintele lui Gheorghe I. Brătianu să fie aduse la biserica - mausoleu a Brătienilor de la Florica. Aici ele au fost depuse împreună cu cele ale unchiului său Constantin (Dinu) I. C. Brătianu, mort şi el tot la Sighet, odihnindu-se pentru veşnicie într-o nişă în care un text inscripţionat le străjuieşte: "Au murit la Sighet, neclintiţi în credinţa lor. Osemintele aşezate în aceeaşi criptă la 2.X.1971".

Prima pagina

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

Curs valutar

Horoscop

Vremea