Moştenitorii celebrului avocat Istrate Micescu se luptă, de ani buni, pentru 29 de hectare de teren ce au aparţinut familiei

Luni, 15 Iunie 2015 00:00

# Pe suprafaţa revendicată, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni deţine o livadă la care n-are de gând să renunţe

Recunoscuta familie  Micescu, de al cărei nume se leagă comuna din apropierea Piteştiului, a stăpânit, încă din secolul al XVI-lea, moșiile de la Ciumești și Micești, printre terenurile ce au aparţinut acesteia numărându-se şi 29 de hectare  de teren aflate, astăzi, în folosinţa  Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, pentru care moştenitorii fiului celebrului avocat, profesor şi politician Istrate Micescu - Istrate I. Micescu, decedat în februarie anul trecut -  se luptă, de ani buni, cu Statul Român. Judecarea cauzei s-a făcut în 2009, când s-a administrat întreg probatoriul şi s-a pronunţat o sentinţă în favoarea  moştenitorilor care nici astăzi nu şi-au văzut cele 29 de hectare.

Împotriva respectivei decizii a fost formulat recurs

Ulterior acestei sentinţe, Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni ar fi scos la înaintare, spune avocatul moştenitorilor, diverse argumente “cu scopul împiedicării punerii în executare a hotărârii”.

Judecarea cauzei, amânată pentru 24 iunie 2015

Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a solicitat instanţei admiterea recursului formulat de  Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, arătând că este în “imposibilitatea punerii în executare a hotărârii judecătoreşti, terenul aflându-se în  domeniul public al statului, dat în administrarea ICDP Mărăcineni, şi nu a fost scos din domeniul public”.

Teren disponibil există, spun moştenitorii

Altfel spus, cele 29 de hectare de livadă, asupra cărora,  Judecătoria Piteşti s-a pronunţat în favoarea moştenitorilor lui Istrate I Micescu, n-au ajuns nici acum în proprietatea  acestora. Avocatul familiei arată că în toţi aceşti ani, nimeni n-a fost pus în  posesie, din  cauza invocatei lipse a disponibilului de fond funciar, dar că, cu toate acestea, “contrar  celor susţinute de  Comisia de Fond Funciar  Mărăcineni, există teren disponibil în  administrarea Domeniilor Statului, respectiv în administrarea Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, reprezentat de livadă -  teren care nu a fost pus la dispoziţia  Comisiei Locale de   Aplicare a  Legii Fondului funciar, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate  a persoanelor îndreptăţite”.
Moştenitorii cer instanţei să oblige Agenţia Domeniilor Statului  la predarea către  Comisia Locală de Fond  Funciar  a terenurilor agricole aflate  pe raza comunei Mărăcineni şi obligarea  Comisiei Locale de Fond Funciar la punerea lor în posesie  precum şi obligarea Comisiei judeţene de Fond funciar  la eliberarea titlurilor de proprietate.
“Suntem îndreptăţiţi să ni se reconstituie dreptul de proprietate  pe vechiul amplasament”, mai arată moştenitorii  lui Istrate I Micescu.

***

Despre familia Micescu şi  conacul ce-i poartă numele

Cel mai cunoscut dintre membrii acestei celebre familii este Istrate N. Micescu, cunoscut în epocă pentru marile sale pasiuni: cărțile (avea peste 33.000 de volume), vânătoarea și femeile, fiind căsătorit de patru ori.  Este considerat drept unul dintre cei mai mari avocați români ai tuturor timpurilor şi un profestor ilustru.
"În toată Facultatea de Drept ne copleșea pe atunci Istrate Micescu - profesorul, nu politicianul. Avea înfățișarea unui filozof alexandrin. Slab și rasat, purta barba ascuțită. (...) Umbla foarte elegant îmbrăcat și avea grija ținutei și a gesturilor chiar și atunci cand nu se afla la tribună. Era poate puțin prea conștient de valoarea lui (...). Era un om de mare cultură. Știa latinește și grecește cum știau puțini (...), nu erau secrete ale discursului care să-i fie străine. I se citau cuvintele de spirit în toate saloanele și în toate cafenelele. Aventurile sale matrimoniale provocau, în schimb, surâsuri." , spunea despre Istrate N. Micescu cronicarul, traducătorul și memorialisul Nicolae Carandino.  
Istrate N. Micescu a fost „radiat”  în 1945 din Baroul de Ilfov, pentru că „făcea parte din principalii inițiatori ai reacțiunii rasiste șovine, antisemite, fasciste și antisovietice din România”. A fost arestat, pentru două luni, în 1947,  iar în 1948 a fost din nou arestat și judecat, fiind condamnat la 20 de ani de închisoare. În momentul în care și-a auzit sentința, prof. Micescu a replicat judecătorilor :„Mulțumesc generozității Înaltei Curți că mi-a dorit o viață atât de lungă în care probabil voi face doi sau trei, iar restul îi veți face voi!”.
A murit la 29 mai 1951, la vârsta de 70 de ani, în închisoarea de la Aiud.
A fost înmormântat, împreună cu cea de-a patra soție, lângă biserica din sat, nu în capela familiei, mormântul fiind unul simplu.

Conacul de la Miceşti

Fiul lui Istrate N Micescu, Istrate I Micescu,  decedat anul trecut,  povestea că la Micești „era momentul de destindere, dar nu era un moment de destindere frivol, pentru ca acolo tata îl citea pe Platon, pe Tucidide; momentul ăsta de liniște sufletească era împănat cu discuții care erau discursuri, cu versuri care se făceau și care se recitau și, în serile de liniște, cânta la flaut. Dar asta nu putea să și-o permită decât acolo, unde nu erau clienți".
Cădirea de pe domeniul la care face referire fiul ilustrului avocat a fost proiectată de arh. Edmond van Saanen Algi si ing. Corani şi finalizată  în 1928. Vila este realizată în stil neoromânesc clasic, cu un turn de colț şi  prezintă elemente arhitecturale - coloane, colonada portalului, profiluri frumos sculptate în piatră, aici  regăsindu-se atât elemente ale reședințelor boierești fortificate, cât și detalii ale caselor țărănești din Muntenia subcarpatică. Conacul număra 22 de camere, având patru niveluri, demisol, parter, etaj și mansardă.