1 iulie - data revoltei președinților de consilii județene împotriva DNA

Luni, 06 Iulie 2015 22:24

# Asaltaţi de dosare penale, preşedinţii de consilii judeţene vor să scape, în viitor, de presiunea procurorilor.  # Florin Tecău, președintele CJ Argeș, a participat la ședința cu scântei a Uniunii

Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a fost reales, miercuri, 1 iulie 2015, in cadrul Adunarii Generale a UNCJR, președinte al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România. Marian Oprisan a primit 26 de voturi în timp ce contracandidatul său, Ciprian Dobre, președintele Consiliului Județean Mureș, a primit  8 voturi. Discuțiile din cadrul ședinței de săptămâna trecută au avut ca subiect și problemele de legalitate ce pot surveni în cadrul procesului decizional. Președinții de consilii județene cer modificarea legii pentru a interzice anchetatorilor să mai pună sub semnul întrebării motivaţiile politice ale deciziilor luate de administraţiile locale, ci doar legalitatea acestora. Aleşii locali invocă existenţa unui blocaj în teritoriu, care ar fi provocat de frica funcţionarilor publici de a mai semna documente, pentru a nu ajunge să fie cercetaţi. (Digi24.ro)
Şeful Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprișan, îi apără  pe funcționarii publici după o şedinţă a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene.
„Deciziile, decretele emise de preşedintele ţării, de la hotărârile de guvern şi ordinele miniştrilor până la hotărârile consiliilor locale şi judeţene. Trebuie să interzicem strict prin lege, că nu poate niciun organ judiciar al statului să cenzureze decizia de oportunitate şi cred că de aici vine îngrijorarea unora dintre funcţionarii publici care s-au trezit că, semnând documente legale, din acest punct de vedere, au trebuit, ulterior, să dea explicaţii”, a spus Marian Oprişan, preşedintele UNCJR.
Printre cei care au lăudat demersul liderului social-democrat de la Vrancea s-a aflat chiar şeful său de partid, Victor Ponta.
"Felicitări lui Marian Oprişan şi colegilor care conduc consiliile judeţene în baza votului dat de români în 2012. Şi ei şi primarii trebuie să îşi facă datoria faţă de cetăţeni şi să reziste la cel mai grav şi brutal atac împotriva aleşilor locali din istoria democratică a României", afirmă şeful Executivului.

Florin Tecău, președintele CJ Argeș, a participat la ședința cu scântei a Uniunii

În presa locală, miercurea trecută, a fost semnalată  lipsa președintelui Tecău de la conferința de presă săptămânală. Iată însă că ”șeful județului” nu a dispărut la vreun chef, ci a fost prezent la lucrările Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ședință la care s-au discutat și subiectele arzătoare ale deciziilor luate, prin vot, de aleși. Amendamentele propuse aici îl vizează și pe domnia sa în mod direct, dacă ținem cont că, în urmă cu numai trei săptămâni, a fost dus cu mandat la DNA București pentru problemele cu iz penal care se întâmplă în cadrul DGASPC Argeș.
Privitor la  problemele de oportunitate menționate mai sus, printre şefii de CJ-uri părerile sunt însă împărţite.
„Când instituţiile statului intră pe chestiuni de oportunitate, se încalcă noţiunea de autonomie locală. Aproape zilnic un ales local, primar, preşedinte de consiliu judeţean, şefi de instituţii sau consilieri locali, judeţeni apar pe ecranele televiziunilor cu o problemă despre modul în care au gestionat lucrurile în administraţia publică. Există o îngrijorare şi o temere în rândul funcţionarilor publici”, a spus Adrian Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.
„În rândul colegilor e teama de DNA. Nu sunt preocupat prea tare de activitatea DNA, nici nu ştiu eu exact ce e în mintea, în sufletul colegilor mei”, a spus Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău.
Dorin Mărășoiu, vicepreședinte C.J. Argeș: ”Ficare primar candidează pe baza unui program. Oportunitatea o stabilește comunitatea locală. Dacă nu ar fi oportun ceea ce propune candidatul, acesta nu ar fi ales. Într-adevăr, nu mi se pare nici mie normal ca cineva să fie anchetat, să trebuiască să dea declarații pentru probleme de oportunitate.”

În prezent, 23 de preşedinţi de consilii judeţene au probleme în justiţie. 15 social-democraţi, şapte liberali şi un membru UDMR se află în stadii diferite ale procedurii penale. Câţiva şi-au pierdut deja funcţiile, cum s-a întâmplat cu Horia Uioreanu de la Cluj sau cu Gheorghe Bunea Stancu de la Brăila.
A.S.